Primii ani din viața unui copil sunt plini de așteptări, mai mici sau mai mari, dar toate (în felul lor) importante pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Printre obiectivele cele mai urmărite de mamă și tată se numără dorința de a vorbi copilul. Pe de o parte, părinții abia așteaptă să audă vocea micuțului care îi cheamă și, pe de altă parte, știu că, atunci când un copil începe să vorbească, comunicarea va fi mult mai ușoară.
Dar, ca întotdeauna, când vine vorba despre copii, nu există un moment stabilit și egal pentru toată lumea în care cei mici ar trebui să înceapă să vorbească. Unii copii, la un an, pot forma deja propoziții întregi, alții încep să pronunțe primele cuvinte abia după doi ani (uneori chiar mult timp mai târziu).
Cum ajuți copilul să vorbească mai bine? Iată câteva sfaturi pentru a îmbunătăți vorbirea copilului mic:
1. Vorbește clar, articulând bine cuvintele
Când copiii încep să vorbească, deseori stâlcesc cuvintele, creând „neologisme” foarte amuzante. Chiar dacă ne fac să râdem, totuși trebuie să evităm să le folosim în conversația cu cel mic. Însă, pentru amintirile de peste ani, dacă vrei, poți scrie într-un caiet cele mai amuzante cuvinte pe care le spune copilul. Va fi minunat să le recitești după mulți ani, poate chiar împreună cu copilul tău.
2. Nu folosi limbajul „bebelușului”
Încearcă, încă de la o vârstă fragedă, să obișnuiești copilul să numească lucrurile după denumirile lor. Evită cuvintele de alint sau cele care ar putea să înlocuiască denumirea corectă a lucrurilor. Dacă totuși l-ai obișnuit pe copil cu acest limbaj când era foarte mic, trebuie să schimbi obiceiurile pe măsură ce copilul crește. Folosind „limbajul bebelușului” chiar și atunci când copilul este capabil să înțeleagă și să se facă înțeles perfect, de fapt, nu facem altceva decât să-l ținem într-un grad de infantilism lingvistic și afectiv care nu mai corespunde capacității sale de exprimare.
3. Folosește un vocabular adecvat nivelului de limbă al copilului
Începe să discuți cu cel mic folosind propoziții scurte și simple. Pe măsură ce crește și abilitățile sale de înțelegere și exprimare se îmbunătățesc, folosește forme și construcții verbale mai complexe.
4. Când cel mic îți pune o întrebare, nu-i răspunde în grabă sau monosilabic
Ci ai grijă să-i oferi un răspuns bine articulat, pe care să-l înțeleagă. În mod similar, încearcă să menții o conversație cu copilul în așa fel încât să eviți categoric să vă răspundeți reciproc, folosind doar da și nu.
De exemplu, în loc să-l întrebi „Te-ai jucat la grădiniță?” (întrebare la care nu ar putea răspunde decât cu „da” sau „nu”) îl poți întreba „Ce ai făcut azi la grădiniță?”. Sau „Care a fost jocul tău preferat astăzi, la grădiniță?”.
Pentru a primi răspunsuri detaliate, este important să-l întrebi despre lucruri care îl interesează, subiecte care îi stimulează curiozitatea și dorința de a povesti. Astfel va fi determinat să vorbească din ce în ce mai mult și din ce în ce mai bine.
5. Dacă micuțul face o greșeală de vorbire, nu te arăta furioasă sau nerăbdătoare
Copilul nu trebuie să se simtă incomod pentru modul în care vorbește și nu trebuie urmărit mereu și taxat pentru greșeli. Dacă acesta are frați mai mari – a căror contribuție la dezvoltarea lingvistică corectă a copilului poate fi la fel de importantă ca cea a părinților – trebuie să-i atenționezi, de asemenea, să nu-l întrerupă sau să-l tachineze atunci când vorbește. Cel mic nu trebuie descurajat.
6. Folosește toate activitățile vieții de zi cu zi pentru a încuraja interacțiunea lingvistică
De exemplu, când îi faci baie celui mic, poți denumi diferitele părți ale corpului: „Acum hai să spălăm mâinile, acum picioarele etc.”. La fel poți proceda atunci când îl îmbraci. Îi poți spune numele diferitelor articole de îmbrăcăminte: „Acum îți pun cămașa, acum încălțămintea”. Și chiar și atunci când mănâncă este util să-l înveți numele mâncării și al tacâmurilor pe care le folosește: „acum ia castravetele cu furculița”. Nu trebuie ratat niciun moment în care ai putea comunica cu cel mic. Ai grijă, totuși, să nu-l obosești!
7. Când îi ceri să-ți aducă ceva, folosește numele corect al obiectului pe care i-l ceri
Dacă vrei să-ți aducă un prosop, trebuie să eviți să-i spui „adu-mi acel lucru de acolo!”. Trebuie să-i spui: „Adu-mi prosopul din baie!”. Evident, poți adăuga și un „te rog”, pentru ca cel mic să învețe să fie și politicos.
8. Când te joci cu copilul, ajută-l să distingă calitățile obiectelor
De exemplu, dacă ia în mână o jucărie moale, îi poți spune: „uite, este moale și netedă”. Sau când vă jucați împreună cu cuburile, îi poți spune: „acum să punem acest cub deasupra celuilalt, apoi îl punem în spate și pe acesta în față”.
9. Este foarte util ca cel mic să vă audă vorbind, chiar dacă, aparent, nu vă ascultă
Dacă ești în bucătărie și pregătești cina, iar copilul se joacă singur pe covor, îi poți spune totuși ce faci („acum tai legumele, apoi le pun în oală etc.”). Toți ai casei trebuie să procedeze la fel. Poate că nu vă ascultă foarte atent, dar îl veți ajuta, totuși, să-și păstreze în memorie vocabularul, construcțiile gramaticale, pronunția etc.
În plus față de aceste sfaturi, ai în vedere:
- Să-i citești povești sau cărți cu voce tare: cărțile citite cu voce tare nu numai că îi sporesc vocabularul, ci îi vor oferi baza pentru a deveni pasionat de lectură;
- Un sfat foarte important: Petrece cât mai mult timp cu micuțul tău! Când nu ești la serviciu sau ocupată cu alte lucruri, vorbește cu el, ascultă-l, jucați-vă împreună! Toate acestea îi vor favoriza cu siguranță dezvoltarea, chiar lingvistică.
Dacă totuși, micuțul tău, în jurul vârstei de 4 ani, are încă dificultăți evidente în a vorbi, este necesar să iei legătura cu medicul pediatru, care te poate îndruma către specialistul adecvat (logoped sau altul, în funcție de caz). Acesta te va ajuta să înțelegi motivul dificultății copilului de a vorbi, și îl va ajuta pe cel mic să-și dezvolte abilități lingvistice corecte.