Începând cu vârsta de 6 ani ar trebui să avem foarte mare grijă în ceea ce priveşte modul de interpretare al desenelor copiilor, atenționează specialiștii. Cei mici nu mai folosesc culorile în funcție de starea lor emoțională, ci în primul rând în funcție de realitatea externă.
Dacă acoperişul casei este negru în realitate, va fi negru şi în desen, şi acest lucru nu înseamnă că micuțul este trist sau că este îngrijorat cu privire la familia lui. La fel, dacă bunica se îmbracă de obicei în negru, copilul o va desena cu negru, fără ca acest lucru să însemne nelinişte față de ea.
Ceea ce putem interpreta este felul în care utilizează copiii creionul
Copiii impulsivi vor folosi o linie apăsată, vor desena rapid, fără grijă pentru detalii. Copiii nesiguri pe ei folosesc o linie foarte fină, tremurată. Am observat că mulți copii încăpăţânaţi depăşesc marginile atunci când colorează, deşi ştiu că acest lucru nu este permis. Aceasta este ca o formă de revoltă asupra îngrădirilor exterioare pe care nu le acceptă.
În desenul familiei copiii desenează personajele cât mai asemănătoare cu realitatea exterioară: ei respectă raporturile de înălțime dintre membrii familiei şi înfățişarea reală a acestora, aşadar este riscant să interpretăm desenele în funcție de înfățişarea personajelor.
În desenul familiei rămâne relevantă ordinea de apariție a personajelor (primul desenat este şi cel mai important), personajele omise (cele cu care copiii au o relație conflictuală), distanța dintre ele (reprezintă distanța emoțională dintre membrii familiei), şi după accesoriile sau a detaliilor fiecăruia (personajele desenate mai schematic sunt cele pe care copilul nu le apreciază foarte mult).
Dacă copiii refuză să deseneze, este pentru că cred că “nu sunt buni” la desen
Începând cu această vârstă copiii încep să construiască pe baza desenelor poveşti, prin care exprimă preocupările şi interesele lor. Desenul este doar un prilej de pornire în crearea unei poveşti prin care îşi dezvăluie universul său interior.
În consecință, dacă doriți să aflați mai multe despre universul său interior, profitați de dorința copilului de a vorbi, şi, pornind de la desenul banal executat de el, începeți o poveste prin care să descoperiți tot ce este ascuns în spatele şabloanelor.