Uneori, lipsa de răspuns a copilului îți creează o senzație de incertitudine și poți fi astfel copleșit de situație. Ai vorbit cu copilul, vezi cum părăsește camera, iar după 30 de secunde se întoarce și exact în acel moment te lovește realitatea: nu te-a auzit, nu a fost atent la cele spuse de tine, vocea ta a devenit doar “zgomot” de fundal. Dezamăgitor, nu-i așa? Dar îți poți recupera puterea. Sau măcar îl poți face atent la ce vrei să-i spui.

Permite-i să se oprească din ce face. Copiii nu prea au abilitatea de “multitasking” (“multifuncțional”) dezvoltată. Nu se pot concentra asupra jocului și în același timp să și asculte cu atenție alte informații suplimentare. Și acest comportament din partea copiilor e înțeles greșit de către părinți, cei din urmă crezând că sunt ignorați de către micuți. Părinții își pierd răbdarea, pot ridica vocea și de aici pot urma diverse scenarii.

Robert Abramson, profesorul și directorul Institutului Dalcroze din Manhattan vine cu soluția: “Atunci când copiii vorbesc incontinuu în casă și aparent nu pot fi opriți, multe cadre didactice au tendința să strige. Ceea ce ar trebui să facă este să le capteze atenția, altfel decât cu ajutorul cuvintelor. De exemplu, eu bat din palme, ritmic și în același timp să fie melodios. Iar copiii vor încerca să mă imite, bătând și ei din palme, încercând să refacă linia melodică sau sunetele auzite. Este un semnal sonor pentru a se opri din ceea ce fac”.

Și astfel le captați atenția! Sau căutați alte metode. Copiilor le place să se miște, să danseze, să cante, să repete, să producă sunete etc. Sunt modalități simple, dar eficiente, spun specialiștii, iar folosindu-le, vă puteți pastra calmul, dar și vă puteți face auzit!