Copiii care adoră să meargă desculț sunt mai deștepți, spun oamenii de știință

Chiar dacă prind la curaj mai greu, copilașii adoră să alerge din iarba verde cu piciorușele goale și să exploreze absolut tot ce văd în jur. Potrivit unui studiu recent, obiceiul de a încălța micuții de la o vârstă fragedă le poate afecta dezvoltarea. În schimb, cei care stau desculți își dezvoltă mai bine inteligența.

Studiul, intitulat "Podologia preventivă: copii desculți, egali cu copii mai inteligenți," este realizat de Isabel Gentil García, profesor la Scoala Universitară de Asistență, Fizioterapie și Podoligie din cadrul Universității Complutense din Madrid.

Aceasta oferă argumente științifice care justifică necesitatea de a lăsa bebelușii care nu merg pe jos cu picioarele goale (fără încălțăminte), printr-o abordare interdisciplinară.

De ce este important să lași copilul desculț

Din punct de vedere al dezvoltării neurologice și al sensibilității tactile, picioarele nou-născutului au o sensibilitate mult mai fină decât cea a mâinii, până la opt sau nouă luni. Din acest motiv, în primele luni, picioarele au o funcție esențială: de a informa bebelușul despre lumea exterioară. După vârsta de 8-9 luni, piciorul pierde treptat această sensibilitate.

Adaptarea continuă a bebelușilor care nu merg pe jos îi privează de informații tactile și de percepția poziției și mișcării picioarelor, în raport cu spațiul, care joacă un rol important în sistemul nervos central. Studiul se bazează și pe "Teoria dezvoltării inteligentei lui Piaget," care se concentrează în stadiul senzorimotor (de la naștere până la doi ani), când este importantă manipularea, mișcarea și învățarea organizării, pe informații senzoriale.

Fără îndoială, picioarele, ca receptori privilegiați, contribuie la o mai bună dezvoltare a inteligenței bebelușului prin:

• Maturizarea sistemului nervos. Aceasta este capacitatea de a diferenția și discrimina un număr tot mai mare de stimuli și are de-a face cu diferențierea celulelor nervoase.
• Experiența interacțiunii cu lumea fizică. Aceasta este manipularea obiectelor. Înseamnă cunoașterea funcționarii obiectelor prin manipularea acestora. Dezvoltarea inteligentei nu ar fi posibilă fără o astfel de manipulare, deoarece maturizarea sistemului nervos nu este independență de experiență. Alături de mâini și gură, picioarele joacă și ele un rol fundamental.
• Nevoia de a învăța. Mintea oamenilor tinde spre echilibrul cognitiv. Sistemul cognitiv tinde să caute noi informații pentru a se reechilibra, astfel încât interesul pentru învățare are legătură cu căutarea unor structuri de cunoaștere din ce în ce mai complexe și stabile.

Astfel, autoarea studiului concluzionează că dezvoltarea este rezultatul unei interacțiuni complexe între mediu și organism.

Una dintre cele mai amuzante imagini cu un copil în jurul vârstei de 3 luni este să-l vezi cum își privește și își atinge mâinile și picioarele cu mare curiozitate. Începe să-și descopere corpul, iar pantofii reduc într-o mare măsură sensibilitatea, mișcarea. De la șase la șapte luni, de obicei, bebelușii își bagă picioarele în gură în proces de autocunoaștere, care îi aduce noi senzații și experiențe motorii care contribuie la dezvoltarea inteligentei sale.

Piciorul gol, pe toate suprafețele, chiar și cele denivelate, contribuie la dezvoltarea mușchilor. Încălțămintea îngreunează picioarele, împiedicând copilul să se miște liber. Toate acestea explică motivul pentru care cei mici, atunci când au mai mult control asupra corpului lor, își scot tot timpul pantofii.

În concluzie, studiul susține faptul că micuții care nu știu să meargă nu ar trebui să poarte pantofi, pentru că pot dauna dezvoltării lor. Și ar fi bine să-ți lași copilul să umble desculț, când este cald afară.