Ce înseamnă când copilul bea prea multă apă și care e cantitatea zilnică necesară

Chiar dacă la prima vedere s-ar părea că apa este un produs absolut inofensiv și este sigură pentru funcționarea organismului, se pare că acest lucru este mai mult vallabil pentru adulți decât pentru copii. Când cel mic mănâncă și bea, face acest lucru doar în funcție de necesități, nutrimentele din organismul său aflându-se în echilibru perfect.

Același lucru este valabil și pentru adulți; semnalele pe care corpul le transmite pentru a bea sau a excreta apă sunt cele necesare menținerii homeostazei (echilibrului intern de lichide). În lipsa unui echilibru al apei din organism, acesta nu ar mai putea folosi și transporta nutrimente, digeră alimente, menține temperatura corporală, transporta reziduurile metabolice prin transpirație și alte procese din organism.

Necesitățile unui copil în creștere pot fi întrunite printr-un aport de lapte praf sau matern, iar apa nu devine o preocupare reală până la momentul diversificării sau până la recomandarea pediatrului (chiar dacă cel mic pare uneori însetat, hidratarea este asigurată de lapte). Însă dacă cel mic consumă deja alimente solide și mănâncă cel puțin 950 ml de lapte de sân sau matern și tot pare însetat, poate fi indicat un aport de apă de 60-120 ml între mese.

Ce probleme poate ascunde un consum excesiv de apă?

Deoarece rinichii sunt meniți să filtreze și proceseze 15 l de apă pe zi (echivalentul a 60 pahare de lichide) este posibil, doar în cazuri rare, un consum prea mare de apă. În termeni medicali afecțiunea este desemnată polidipsie. Deși de obicei polidipsia constituie un simptom al unei alte probleme mai grave de sănătate (inclusiv de natură psihică), în general este vorba de deshidratare sau de un mediu prea uscat. Orice activitate care cauzează o pierdere de lichide sau deshidratare în organism poate determina o polidipsie temporară; aici se includ îmbolnăvirile, diareea, vărsăturile, hemoragia și transpirația excesivă.

Afecțiunea pe care o indică cel mai adesea polidipsia este diabetul. De asemenea, poate fi vorba și de o boală renală cronică (mielom, amiloidoză, siclemie), modificare în osmolaritatea lichidului extracelular, hipocalcemie, volum redus de sânge (cum se întâmplă în cazul hemoragiei grave) și alte afecțiuni care creează un deficit de apă.

O sete excesivă mai poate ascunde și otrăvire anticolinergică, o deficiență de zinc (zincul ajută la o asimilare mai eficientă de lichide), iar când apare noaptea și este combinată cu poliurie (urinare frecventă), poate desemna hiperaldosteronism (se asociază cu hipocalcemie). Un efect advers al medicației antipsihotice poate fi uscăciunea gurii și respectiv senzația pronunțată de sete.

Diagnostic

Medicul pediatru va realiza o examinare fizică generală și completă. Deseori setea excesivă este însoțită și de eliminarea de urină în exces și chiar de o scădere în greutate. Dacă este vorba de diabet, prin intermediul unui test rapid de urină se poate identifica cu siguranță afecțiunea (apare o cantitate mare de zahăr și cetone) și printr-un test de sânge se va confirma (glicemia peste 126 mg/dL sau glicemia în mod normal de peste 200 mg/dL reprezintă un diagnostic pentru diabet, conform definiției emise de Asociația Americană a Diabetului).

Câtă apă trebuie să bea un copil, de fapt?

Copiii cu vârsta între 4 și 8 ani au nevoie de aproximativ 1,3 litri de apă pe zi. Aceasta include conținutul de apă din alimente și alte băuturi, precum și apa potabilă simplă. În timp ce copiii cu vârsta între 9 și 13 ani au nevoie de 2,1 până la 2,4 litri pe zi.

Dacă micuțul tău bea mai mult decât atât, consultați medicul pediatru, mai ales dacă aportul excesiv durează mai mult de o zi-două.