În primele zile după nașterea copilului în mintea mamei se perindă zeci de întrebări și dileme. Este un procs absolut normal, însă panica nu este tocmai cea mai bună soluție. Tocmai de aceea, se spune că o mamă informată este o mamă liniștită. Lactația este un proces complex care vine treptat și necesită multă răbdare din partea proaspetei mămici. Pediatrii Jack Newman și William Sears au explicat cum anume se desfășoară acest proces.

Laptele mamei este un produs miraculos și, cu toată dezvoltarea științei și cercetării, încă nu a putut fi replicat. În mare parte, aceasta se datorează faptului că laptele matern este foarte schimbător.

Doar în primele zile, laptele suferă modificări nenumărate. De la un lapte de început, colostru, plin de proteine și factori imunitari, până la cel pe care îl bea bebelușul în a 10-a zi de viață, compoziția lui suferă schimbări impresionante.

Primul lapte – Colostrul

În primele zile după naștere, mamele produc o cantitate mică de lapte, numită colostru. Atât cantitativ, cât și calitativ, acest lapte este tot ce are nevoie un nou-născut. El conține o cantitate foarte mare de anticorpi și alți factori imuni care îl ajută pe bebeluș să se adapteze vieții extrauterine.

În plus, colostrul este laxativ și încurajează eliminarea meconiului (primele scaune ale bebelușului formate în intestinele copilului în perioada petrecută în burtica mamei). Prin această curățare, colostrul pregătește sistemul digestiv pentru a primirea laptelui mai matur care va începe să apară în câteva zile.

În perioada cât suge colostru, mama și copilul învață să coopereze pentru o alăptare reușită. Sânii mamei sunt încă moi, astfel încât copilul reușește mai ușor să se atașeze. Dacă bebelușul suge bine în primele zile, mama va începe să-și simtă sânii plini când îi vine laptele.

Laptele de tranziție și laptele matur

Colostrul se transformă treptat în lapte de tranziție. Acesta este bogat în carbohidrați, proteine și vitamine și se va transforma în lapte matur în ziua a 10-14 a de la naștere. Odată cu schimbarea compoziției laptelui, veți remarca și schimbarea culorii scaunului copilului, din negru cleios, cum era la început spre verzui, până la galben.

„Laptele de tranziție apare între ziua a doua și a cincea de la naștere. Variația depinde de câți copii a mai născut mama, cât de obosită e după naștere, cât de bine se mufează copilul și cât de des suge”, arată Dr. William Sears în ”Cartea Bebelușului”.

Mai mult cantitativ, apariția laptelui de tranziție va da senzația de umplere în sânii mamei, dar nu trebuie să creeze și angorjare.

Ce e de făcut în caz de angorjare în primele zile?

Dacă sânii se umplu atât de mult încât devin dureroși, iar mameloanele se aplatizează și copilul le prinde cu greu, Dr. William Sears recomandă să țineți sânii sub jet de apă caldă pentru a detensiona canalele, apoi să scoateți manual o cantitate mică de lapte și abia apoi să puneți copilul la sân. După aceste manevre copilul va prinde mai ușor mamelonul. De asemenea, este cazul să alăptați mai des, pentru că angorjarea e primul semn de dezechilibru între cerere și ofertă, care trebuie neapărat reglat.

Când vine laptele după naștere prin cezariană

O mamă care trece printr-o operație de cezariană suportă intervenții precum anestezie, fluide intravenoase și antibiotice. De asemenea, are o incizie care o împiedică să găsească o poziție confortabilă de alăptat. La toate acestea se adaugă faptul că în multe spitale se practică separarea automată a copilului de mamă după cezariană, chiar dacă nu este cu adevărat necesar.

Toate acestea contribuie la instalarea lactației cu întârziere și tot de aceea, un procent mai mare de mame care au născut prin cezariană renunță la alăptare.

„Se spune că durează mai mult ”să vină” laptele atunci când o femeie a trecut prin cezariană, dar această întârziere poate fi cauzată pur și simplu de separarea mamei de copil și de celelalte intervenții”, susține Dr. Jack Newman în ”Ghidul pentru alăptare”.

Cum ajutăm instalarea lactației?

Nașterea, primele ore și primele zile au rol esențial în instalarea la timp a lactației. Astfel, atât Dr William Sears, cât și Dr. Jack Newman susțin că nașterea naturală, fără complicații și cu cât mai puțină medicație posibil declanșează la timp mecanismul hormonal de producere a laptelui. La o naștere prin cezariană, pentru că nu există semnal de la corp că nașterea a avut loc, ceilalți factori devin extrem de importanți pentru o alăptare reușită.

Încurajarea suptului imediat după naștere și la intervale dese

Dacă bebelușul nu are ocazia să fie alăptat cât de repede după naștere și copilul primește biberon, reflexul de supt al bebelușului poate fi afectat negativ.

„În realitate, feromonii care se eliberează când copilul suge creează un sentiment de relaxare și mulțumire euforică. Exact satisfacția de care are nevoie o proaspătă mamă obosită”, susține Dr Jack Newman în ”Ghidul pentru alăptare”.

În primele zile, copilul trebuie hrănit frecvent, primind cantități relativ mici de colostru la fiecare masă. Aceste hrăniri frecvente transmit sânului mesajul că trebuie să producă mai mult lapte.

Consultarea unui specialist în lactație

Începuturile hrănirii la sân pot fi dificile, mai ales că vin cu presiune, dorință de a reuși și oboseală. De aceea, un ajutor din partea unei persoane specializate în alăptare este mai mult decât binevenit. Consultantul în lactație poate deveni acel aliat al mamei care pe deoparte să evalueze cum se atașează bebelușul, pe de altă parte să o încurajeze pe mamă să persevereze cu alăptarea.