7 sfaturi care te vor ajuta să scapi de ”sindromul mamei perfecte” și să ceri ajutorul necesar

Alăptarea la sân, schimbarea scutecelor, liniștirea unui bebeluș mereu agitat necesită practică și este o provocare suplimentară atunci când ai de-a face cu scăderea vertiginoasă a hormonilor, epuizarea și recuperarea fizică după naștere. Dar, dacă ai câteva mâini suplimentare drept ajutor, te vei simți mult mai bine, chiar dacă maternitatea îți dă aripi și vrei să le reușești pe toate. Multe proaspete mămici nu știu cum să ceară ajutor sau nu cred că ar trebui să aibă nevoie de el. Ține minte un lucru important: toată lumea are nevoie de ajutor și nu vei pierde nimic dacă îl vei cere.

Renunță la vinovăție

Multor părinți începători, în special mamelor, le este dificil să ceară ajutor, deoarece „presupun că ar trebui să fie capabili să facă totul singuri și bine”, explică Debra Woods, doula postpartum și proprietara Dakini Doula din Vancouver. Așteptările nerealiste nu numai că provoacă stres, ci împiedică capacitatea corpului de a se vindeca după naștere. Woods le sfătuiește pe proaspetele mămici să-și dea seama ce contează cu adevărat în acele zile de început (alăptarea și somnul). Ea le reamintește viitorilor părinți că, în primele săptămâni, doar trecerea zilei este o realizare.

Cere ajutor

Dacă ai norocul să locuiești lângă părinți, frați și prieteni și să ai relații bune cu aceștia, întreabă-i dacă ar fi dispuși să te ajute. Încearcă să atribui lucruri fiecaruia în primele câteva săptămâni, astfel încât toată lumea să nu fie acolo deodată, dar săai mereu o pereche de mâini în plus dacă partenerul este la muncă. Vei descoperi că mulți vor doar să țină copilul în brațe, ceea ce este bine dacă ai nevoie de o pauză. Dar de cele mai multe ori, probabil că vei dori alt tip de ajutor, astfel încât să stai tu cu copilul tău. Woods sugerează să fii specifică cu privire la ceea ce pot face cei dragi pentru tine (a pregăti masa, a face comisioane, a spăla rufe). Dar alege-ți ajutoarele cu înțelepciune: într-un moment ca acesta, nu vrei să ai de-a face cu oameni care vor provoca stres sau dramă sau să fii jignită atunci când nu ceri vreun sfat. Fii sinceră și cu privire la sentimentele tale față de partenerul tău, ca amândoi să fiți pe aceeași lungime de undă.

Împarte greutățile cu partenerul

Încurajează-ți partenerul să joace un rol activ în îngrijirea copilului și lasă-l să facă lucrurile în felul lui, astfel încât să poată învăța abilitățile și să câștige încredere. Woods sugerează că partenerul poate juca și rolul de gardian, limitând vizitatorii în primele zile pentru a-ți oferi un timp de liniște. (Hai să recunoaștem, uneori este mai ușor pentru tată să reprogrameze politicos pe cineva neinvitat sau să încheie vizitele subliniind că mama și copilul sunt obosiți.)

Doar spune sincer NU

Nu toată lumea va beneficia de același tip de ajutor. Dacă Nancy ar fi putut face un lucru diferit după nașterea fiicei ei, ar fi să scurteze șederea mamei sale. „A devenit prea mult pentru mine”, spune ea. „Eram iritabilă, iar faptul că mama plutea deasupra mea în timp ce îmi dădeam seama cum să o consolez pe fiica mea, mi-a sporit frustrarea.” Dacă știi că vei fi agitată dacă ai oaspeți, apelează la umor pentru a le spune că ai prefera vizitele în weekend, de exemplu („Mi-ar plăcea să vii dimineața — mă vei prinde într-o dispoziție mai bună!”).

Spune un DA clar

Când oamenii spun: „Anunță-mă dacă ai nevoie de ceva”, ei chiar vorbesc serios! Oricât de conștient de tine te-ai putea simți cerând oamenilor să-ți scoată câinele la plimbare sau să ia ceva de la magazinul alimentar, acceptă că sunt fericiți să facă ceva care îți va ușura ziua. Pune o listă de sarcini pe frigider, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să se întrebe ce trebuie făcut.

Când ajutorul nu este disponibil

Ce se întâmplă dacă nu ai familia în apropiere sau ai un copil pe cont propriu? Deși unele dintre aceste idei ar putea necesita mai multă planificare inițial și te pot costa, ele te vor ajuta în primele săptămâni agitate:

• Cere ajutor vecinilor: „V-ar deranja să ne tăiați gazonul o dată sau de două ori în timp ce ne revenim?”.
• Cereți ajutorul studenților dispuși să facă treburi contra-cost.
• Plătește pentru un serviciu temporar de menajeră.
• Aranjează livrarea săptămânală a alimentelor.
• Gătește și congelează mesele în avans.

Ce se întâmplă dacă „ajutorul” tău te irită?

Din păcate, unii oameni vor ajunge să facă asta. Este dificil să refuzi ajutorul, dar cu puțin tact și recunoștință, poți îndrepta lucrurile în direcția corectă fără a provoca resentimente. Iată câteva scenarii comune:

• Problemă: Ajutorul vrea doar să țină copilul în brațe în timp ce tu gătești, curăți și obosești mai mult. Încearcă acest lucru: „Azi am chef doar să îmi iubesc micuța gărgăriță. Te deranjează să faci prânzul?"
   
• Problemă: Ajutorul critică modul în care faci lucrurile cu bebe... Încercă acest lucru: „Mulțumesc pentru ideile tale, dar aș vrea să încerc în acest fel. Te voi anunța dacă am nevoie de ajutor.”
   
• Problemă: Ajutorul apare neanunțat — din nou. Încearcă acest lucru: „Poate ne-am putea planifica vizitele din timp, astfel încât să nu ne prinzi la ieșire sau dormind.”
   
• Problemă: Ajutorul pare să nu țină seama de Muntele Everest de rufe sau vase din chiuvetă. Încearcă acest lucru: „Am pus o listă pe frigider pentru că suntem atât de în urmă în aceste zile. În acest fel, dacă cineva dorește să ajute, poate verifica lista.”