Atunci când începi diversificarea bebelușului, poți fi tentată să-i dai cât mai multe alimente pentru ca micuțul tău să savureze gusturi noi.
Totuși, nu e cea mai bună idee, pentru că anume în această perioadă, pot apărea alergiile alimentare.
Secreții nazale, dureri abdominale, pete pe corp, respirație șuierătoare – toate pot fi simptomele unei alergii alimentare apărute în timpul diversificării.
Ce este alergia?
Alergia reprezintă reacția organismului la un anumit factor, în cazul alergiilor alimentare, factori declanșatori sunt anumite alimente. Persoanele alergice percep unele elemente din mâncare drept corpuri străine și periculoase pentru organism și reacționează cu ajutorul anticorpilor. „Lupta” între anticorpi și antigeni (proteinele din mâncare) se poate vedea în anumite părți ale corpului: învelișul căilor respiratorii, al intestinelor și al pielii.
Vestea bună în cazul copiilor este că diversificarea de la șase luni și alăptarea în toată această perioadă de introducere a noilor alimente reduc mult riscul ca bebelușul să facă reacții alergice.
Și chiar dacă acestea apar, ele își pierd din severitate odată cu trecerea timpului sau chiar dispar după vârsta de trei ani. De asemenea, unele reacții apar doar dacă un aliment este consumat în cantitate mai mare și foarte des.
Anume din acest motiv, este esențial ca în alimentația copilului să se introducă treptat alimente noi, iar părinții să observe fiecare reacție la aceste alimente. În plus, adesea alimentele pe care le refuză bebelușul pot fi chiar acelea care se dovedesc mai târziu că îi provoacă alergie, așa că nu-l impune pe cel mic să mănânce ceea ce nu vrea.
Cum descoperim alergiile alimentare ascunse?
Pe lângă analizele de rigoare, specialiștii le sugerează părinților să țină un jurnal al meselor copilului în care să scrie absolut tot ce mănâncă timp de patru zile.
Apoi să încerce să elimine pe rând alimentele cu risc alergenic crescut. Există nouă categorii majore care provoacă alergii: lactatele, grâul, albușul de ou, unt de arahide, porumb, citrice, soia, crustacee și aditivi alimentari. Statistica arată că cei mai mulți copii sunt alergici la lapte, așa că părinții pot începe cu el.
După ce timp de 2-3 săptămâni copilul nu a consumat deloc o grupă de alimente și starea lui nu a suferit îmbunătățiri, se trece la următoarea grupă, până se epuizează lista. În tot acest răstimp, se iau notițe despre starea copilului, despre ce simptome au apărut sau au dispărut.
Dacă se observă anumite schimbări în bine după scoaterea unui aliment, acesta va fi reintrodus în dieta copilului pentru a vedea dacă dispariția simptomelor nu e o simplă coincidență.
Când se reitroduc alimentele, se începe treptat, cu cantități mici, urmărind dacă reapar simptomele. Așa se poate vedea nu doar dacă există alergie la un aliment, ci exact la ce cantitate din acel aliment copilul reacționează.
Cum se procedează în cazul alergiilor severe?
Dacă micuțul tău suferă de o alergie severă (strănut, urticarie, dureri abdominale, treziri nocturne dese), elimină toate cele nouă grupe menționate timp de 1-3 săptămâni și urmărește dacă apar schimbări, apoi introdu câte un aliment pe săptămână și vezi dacă reapar reacțiile.
Când ai descoperit alimentul-problemă, elimină-l din meniu pentru o perioadă de patru luni și încearcă reintroducerea lui treptată după această perioadă.
Totodată, dacă reacțiile alergice sunt severe, e recomandat să mergi cu micuțul la un medic care îi va prescrie un tratament antihistaminic.