mamaplus

Medic legist: „Cei decedați din cauza COVID arată altfel decât tot ce am văzut”

0
//
13.08.2020

A apărut o carte despre cauzele morții COVID-19. Medicul Cristian Stan a sintetizat în acest ghid pentru practicieni descoperirile pe care le-a făcut la autopsii. Pe baza observațiilor, medicul spune că noul coronavirus produce o inflamație a vaselor mici de sânge. „Aici cred că poate fi una dintre cheile pentru găsirea tratamentului”, susține specialistul.

Specialistul descrie boala fiind o infecție virală, la fel ca și gripa, fiecare tip de virus gripal având o caracteristică. Infecția cu noul coronavirus se duce în plămâni și în vasele de sânge și apoi începe să se formeze torentul care face ravagii în calea lui. Este o infecție virală cu complicații mult mai grave decât gripa.

Profesorul universitar Cristian Stan, medic primar legist la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici – București, a scris o carte despre cauzele morții, ce se dorește să fie un ghid ușor de citit și ușor de înțeles pentru colegii săi practicieni.

Cartea cuprinde observațiile și concluziile a 25 de ani de experiență în medicina legală, în care a efectuat mii de expertize medico-legale și autopsii din care 5.000 au fost cazuri complexe.

În ultimele luni a efectuat autopsii și pe decedați COVID-19, boală al cărei mecanism îl descrie în ghid.

Autopsii efectuate pe cei decedați de COVID-19:

Trei autopsii au fost pe decedați confirmați prin test făcut în timpul spitalizării, iar 4 au avut test negativ, dar acesta, cred eu, a fost prelucrat prea devreme, la una, două săptămâni înainte să intervină moartea. Deci au fost suspecți la un moment dat și spitalul nu i-au retestat după primul rezultat negativ. Sunt însă sigur că toți au fost infectați cu noul coronavirus.

Plămânii, plini de apă

În peste 25 de ani de carieră am văzut peste 20.000 de morți. Decedați din toate cauzele. Am participat sau efectuat peste 15.000 de autopsii și expertize medico-legale. După o asemenea experiență îți formezi ochiul, îți dezvolți o anumită intuiție. Ca aspect macroscopic, decedații COVID arată altfel decât tot ce am văzut în cariera mea.

Au două, trei caracteristici specifice. Plămânii sunt plini cu apă, vasele mici de sânge sunt inflamate, sunt foarte hidrofile și existența multor trombi foarte mici în vase, în organe. Microtrombozele pot fi de ordinul sutelor, fiind raportate cazuri în care acestea au fost colectate în filtrul pulmonar sau chiar au blocat aparatele de dializă la pacienți cu insuficiență renală.

Pe scurt, acest virus produce din start o inflamație a vaselor mici de sânge, care conduce la scăderea debitului de sânge, respectiv oxigen și totodată produce mici cheaguri de sânge ce ajung în plămâni, inimă, creier cu consecințe grave, infarct sau accident vascular cerebral. Acești trombi diseminați au un rol major în severitatea bolii și apariția decesului. Aici cred că poate fi una dintre cheile pentru găsirea tratamentului pentru infecția cu acest virus foarte agresiv.

Pacienții cu risc sunt cei cu probleme la vasele de sânge

Pentru că este o boală ce se manifestă prin inflamarea vaselor mici de sânge, evident, cei mai expuși sunt cei care au vasele de sânge deja solicitate fie de vârsta înaintată, fie de afecțiuni cronice, precum bolile renale, bolile cardiovasculare, cei cu cancere, cu AVC în antecedent. Practic, dacă avem o dereglare a unui organ și virusul ajunge chiar acolo, atunci vom face o formă severă a bolii și poate surveni decesul. Acestă inflamare a vaselor de sânge se suprapune, la unii, și cu furtuna de citokine…

Legistul confirmă prezența fibrozelor pe mai multe organe

Orice inflamație, indiferent de ce este ea cauzată, produce leziuni la nivelul celulelor, iar prin vindecare acestea se cicatrizează, adică se fibrozează. Acest lucru nu se întâmplă numai la cord, ci la toate organele care sunt afectate de inflamație. La infecția cu COVID avem o inflamație a vaselor de sânge la nivelul celulelor endoteliale care se află în pereții interni.

Dacă debutează cu diaree, probabilistic este mai severă

Există diferențe majore în ceea ce privește evoluția clinică a bolnavilor de COVID. La unii pacienți, simptomele se remit în câteva zile, dar sunt și cazuri care necesită spitalizarea mai multe săptămâni sau chiar luni.

Alții, după o relaxare aparentă a simptomelor, pot prezenta o revenire a bolii. Această evoluție clinică, în două valuri de boală, are caracteristic faptul că simptomele celui de-al doilea val sunt mai severe.

Studiile arată că aproximativ 10% dintre pacienți au prezentat la debutul bolii doar simptome gastrointestinale, cea mai frecventă fiind diareea, fără a avea de la început modificări respiratorii. Insuficiența respiratorie acută a apărut în faza a doua, iar evoluția ulterioară a bolii a fost mai gravă decât la cazurile care au debutat direct cu simptome respiratorii. Eu cred că există vreo 10 variații de evoluție clinică a bolii. Nu poate fi inclusă într-un anumit tipar. Cred că peste trei luni voi reedita ghidul pentru completări.