mamaplus

O mamă spune cum calmează plânsul isteric al fetiței sale cu o singură întrebare

0
//
18.11.2020

Știi acel moment când copilul se culcă pe podea în mijlocul magazinului sau al casei și începe să țipe ca o sirenă sau să plângă zgomotos? Foarte multe mămici se arată neputincioase în fața acestei situații delicate și uneori au nevoie chiar de ajutorul unui psiholog pentru a rezista. Ceea ce este important să știe fiecare mamă este că aceste crize de furie la copii sunt trecătoare și nu vor dura o viață. Dar, dacă aveți nevoie de o recomandare bună, o mamă din Brazilia a împărtășit o soluție simplă și eficientă care în cazul ei funcționează perfect.

”Nu sunt nici psiholog, nici expert în crize de furie ale copiilor, sunt mama unei fetițe de 5 ani. Să vă spun povestea mea. Fiica mea a mers la grădiniță și își făcea griji că nu se va obișnui niciodată cu grădinița. Acasă la fel mergea totul pe dos. Alisa făcea tot mai des crize din nimicuri. La grădinița m-au sfătuit să merg la un psiholog pentru copii.

Psihologul ne-a dat multe sfaturi utile, dar unul a fost pur și simplu fantastic și foarte simplu în același timp. Despre acesta vreau să vorbesc.

Psihologul mi-a explicat că trebuie să îi facem pe copii să înțeleagă că noi pricepem absolut tot ce simt ei. În timpul unei crize, indiferent de motiv, trebuie să ajutăm copilul (este valabil pentru copiii mai mari de 5 ani) să se gândească și să înțeleagă ce se întâmplă cu ei. Atunci când recunoaștem sentimentele lor și în același timp le permitem să participe la soluționarea problemei, putem opri crizele de furie.

Avem situația: copilul este gata să înceapă criza. Nu contează motivul – s-a rupt mâna păpușii, merge la culcare, nu reușește cu temele sau pur și simplu nu vrea să facă ceea ce i se cere.

Privim copilul în ochi și cu o voce liniștită îl întrebăm: „Aceasta este o problemă mare, medie sau mică?”

Când fetița mea a început să se gândească despre ce se întâmplă cu ea, s-a întâmplat ceva magic, cel puțin acasă. Îi pun întrebarea, ea răspunde și noi găsim soluția. Mai mult, fetița îmi propune singură cum să găsim soluția. Problemele mici sunt, de obicei, cele mai simple. Unele probleme au o dificultate medie. Le rezolvăm, dar nu în aceeași clipă. Aceasta o ajută să înțeleagă că sunt lucruri care necesită timp. Dacă problema este serioasă, avem nevoie de mai mult timp pentru soluționare.

Ceea ce consideră copilul important nu trebuie să ignorați, deși v-ar părea o nimica toată.

Uneori trebuie să ajutați copilul să înțeleagă că în viață se întâmplă lucruri nu așa cum vrem. Într-o situație recentă, această soluție a funcționat de minune. Mergeam la cumpărături, iar Alisa se îngrijorează foarte mult cu ce să se îmbrace, mai ales când e frig afară. Ea vroia să îmbrace pantalonii ei preferați, dar erau la spălat.

Ea deja începea să se agite și am întrebat-o: „Alisa, este o problemă mare, medie sau mică?” Ea m-a privit și mi-a spus: „Mică”. Noi deja știam că cele mici se rezolvă ușor. Am rugat-o să propună variante de rezolvare. S-a gândit și a spus: „Să aleg alți pantaloni”. Eu i-am spus: „Ai câteva perechi dintre care să alegi”. A zâmbit și a mers să se îmbrace cu alții. Am felicitat-o că a reușit să soluționeze singură problema. Este important să lăudați copilul pentru faptul că a reușit, aceasta va pune punctul final în această situație.

Nu cred că există soluții magice în materie de educare a copilului. Să treceți cu el prin toate etapele de dezvoltare – acesta este scopul principal. Da, uneori greșim soluția, însă trebuie să avem curajul să recunoaștem și să încercăm alte variante.”, a scris mămica pe blogul său.