Grădinițele din Moldova nu sunt pregătite pentru a primi copii cu dizabilități

Ministrul Educaţiei, Dan Perciun, recunoaște că grădinițele din Republica Moldova nu sunt pregătite pentru a primi copii cu dizabilități. Cauze ar fi destule – lipsa banilor și a specialiştilor. Ministerul încearcă să rezolve problema si a elaborat un plan pentru educaţia incluzivă ce ar urma să fie aprobat în următoarele luni, transmite tvrmoldova.md.

Cele mai recente date ale biroului naţional de statistică arată că numai în anul 2022 numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși la grădiniţă a fost de 589 persoane.

Cei mai mulţi dintre aceştia au deficienţe de vorbire, vedere şi intelectuale. Totodată, au beneficiat de un loc la grădiniţă aproape 200 de copii cu dizabilităţi şi circa 1500 de copii cu cerinţe educaţionale speciale.

COPII CU NEVOI SPECIALE ÎNSCRIŞI LA GRĂDINIŢĂ 

Cu deficiențe de vorbire (32,0%) Cu deficienţe de vedere (26,1%) Cu deficienţe intelectuale (13,8%). Copii cu dizabilităţi 197 Copii cu cerinţe educaţionale speciale 1494.

ilia Butuc din Drăguşeni este mama unui copil de şase ani diagnosticat cu retard mental. 

LILIA BUTUC, părinte: „La grădiniţă are nevoie de multă atenţie deoarece el poate să iasă şi să se ducă. Mai mare greutatea e că el greu se descurcă. Literele acuş trebuie să înceapă şi nu ştiu cum o să ne descurcăm.”

ALEXANDRA PANFIL, educator: „Total în grădiniţă avem un singur copil care este în grupa mea. Desigur noi fiind o grădiniţă de tip standart, avem nevoie foarte mult de specialişti în domeniu pentru aceşti copii cu nevoi speciale, mai ales de un logoped.”

În cele mai multe cazuri, copii cu dizabilităţi şi nevoi educaţionale speciale din sate sunt nevoiţi să facă naveta săptamânal în oraşe pentru a beneficia de serviciile specialiştilor.

PETRU RĂBDĂU, primar, comuna Rădeni: „Specialiştii sunt foarte greu de găsit şi chiar dacă ar fi, pentru salariul care este, deoarece nu poţi să-l angajezi pe un salariu întreg, pentru cinci mii de lei, nu cred că ar fi cineva deacord să vină din oraş, chiar dacă noi suntem aproape de Chişinău, ca să peresteze asemenea serviciu. Cred că ar fi nevoie de un program la nivel naţional, unde toate grădiniţele, sau pe anumite regiuni să fie identificaţi specialisti.”

Un exemplu de instituţie inclusivă este o grădiniță din Străşeni. Din cei peste 300 de copii, zece sunt cu cerinţe educaţionale speciale.

VIORICA COZMULICI, director, grădinița-creșă nr.2 din Străşeni: „Anul trecut, am avut de la Pănăşeşti o fetiţă cu sindrom dawn şi dânsa făcea naveta. Deja mergem pe ideia să îmatriculăm doar acei copii care sunt din municipiu deoarece sunt foarte mulţi şi noi trebuie să avem capacitate să-I acoperim pe toţi. Dar să ştiţi că de la an la an numărul copiilor cu cerinţe educaţionale special se măreşte. Doar în iunie am redirecţionat un părinte să facă o evaluare la SOS autism.”

Doar cu ajutorul specialiştilor, copiii cu întârziere în dezvoltare, dizabilități fizice, tulburări de vorbire sau de comportament, pot înregistra progrese.

LUDMILA DODON, părinte: „Copilul meu avea întârziere în vorbire şi un comportament mai emotive. Acum a început să vorbească, scrie colorează, se ocupă foarte bine. Este foarte important să fie încadrat în instituţia în care sunt copii care nu au probleme pentru că copil se acomodează, vede şi începe a face.”

Pentru a mări numărul grădiniţelor incluzive, ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat un plan pentru angajarea specialiştilor în sistemul preşcolar.

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: „Pe subiectul educaţiei inclusive să avem o formula de finanţare separate care să acopere costurile, unui cadru didactic de sprijin, a unui logoped, kinetoterapeut, pentru aceşti copii în instituţia de învăţământ.”

Programul ar putea fi aprobat până la sfârșitul anului.