Imunitatea este un proces natural deosebit de important de care depinde starea de sănătate a copiilor pe termen lung. Există anumite perioade cheie în care putem contribui cel mai mult la creșterea imunitații copiilor.
Conform medicului Bianca Stan, din Târgu-Jiu, România, perioadele optime pentru creșterea imunității sunt: prima zi de viață, prima săptămână, prima lună, primul an de viață, transmite adevarul.ro.
„În aceste perioade procesele metabolice sunt cele mai accelerate. Începem cu prima zi de viață în care alimentația naturală și prima masă (colostrul) a nou născutului reprezintă începutul pentru o viitoare imunitate favorabilă. Urmează apoi diversificarea alimentației, la vârsta de 5-6 luni de viață, cu nutrienți esențiali reprezentați de: carne (pui/vită), gălbenuș de ou, ficat de pui, iaurt, biscuiți simplii și cereale, fructele și legumele permise vârstei, etc, introduse treptat, alimentație corespunzătoare ce ajută la creșterea și dezvoltarea copilului, și implicit la creșterea imunității acestuia“, a transmis medicul pediatru.
Alimentația după primul an de viață
După primul an de viață, trebuie asigurat copilului un program permanent echilibrat al rației alimentare, precum și efectuarea vaccinurilor necesare.
„Copilul nu trebuie supus la diverse carențe nutriționale (Fe, Ca, Vit. D, Vit. C și altele), părinții înțelegând că nu vor putea niciodată să îmbunătățească imunitatea copiilor administrându-le produse scumpe de imunitate, în condițiile în care copilul are alte nevoie nutriționale. Tot în jurul primului an de viață are loc și imunoprofilaxia specifică (vaccinările conform schemei Ministerului Sănătății, susținute cu ajutorul medicilor de familie). Acestea reprezintă un alt pas important în dezvoltarea imunității copiilor, ce trebuie respectat“, a menționat medicul Bianca Stan.
Părinții nu trebuie să se sperie de febră
Febra este primul simptom care arată că organismul copilului reacționează la factorii patogeni.
„După ce am asigurat copilului toate nevoile nutriționale, urmează să observăm rezultatul atunci când ia contact pentru prima dată cu ceilalți agenți patogeni din mediul înconjurător. Numai în urma cunoașterii acestora are lor descărcarea anticorpilor și formarea unei imunități solide ce va pregăti copilul spre viața de adult. Rezultatul se soldează bineînțeles cu apariția febrei, simptomul ce sperie atât de mult părinții, însă el reprezintă de fapt un semnal de alarmă și totodată un mod de cunoaștere al agenților patogeni ce au ajuns în organismul copilului. Acest simptom nu trebuie prevenit prin administrarea excesivă a antitermicelor, ci trebuie doar ameliorat atunci când apare“, arată medicul pediatru.
Pericolul reprezentat de antibiotic
Antibioticul reprezintă un mare pericol, atunci când este administrat foarte repede de la instalarea febrei și de la vârste fragede.
„Părinții trebuie să se înarmeze cu răbdare, să nu administreze antibiotic fără indicația medicului sau mai mult decât atât, să «forțeze pixul medicului» în prescrierea lor. Acestea trebuie administrate numai la indicația medicului și după ce au trecut aproximativ 3 zile de febră, în care agentul patogen este foarte bine cunoscut de organismul copilului, iar lupta este în defavoarea micului pacient. Intrarea în colectivitate a copilului este ultimul pas în formarea imunității, unde au loc repetate intercurențe respiratorii și digestive până la o vârstă medie de 5 ani, perioadă în care ar trebui administrate cât mai puține medicamente care să interfereze cu procesul natural al imunității, majoritatea medicamente simptomatice“, a menționat medicul Bianca Stan.