Holera este o boală infecțioasă intestinală gravă, dar rară în România. Ruperea barajului de la Nova Kahovka a ridicat, însă, alerta cu privire la o posibilă infectare cu virusul care provoacă holeră.
Holera este o boală infecțioasă intestinală acută cauzată de bacteriile numite vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor și O139). Această boală este contagioasă și se transmite prin calea fecal-orală. În mod obișnuit, holera se răspândește prin consumul de apă contaminată, transmite protv.ro.
Factorii de risc care favorizează apariția holerei includ consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate și consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic, provenite din ape contaminate.
Totuși, este important de menționat că este necesară o doză mare de bacterii pentru a provoca infecția, iar infecția cu vibrio holeric este rară în România, deoarece nu s-au înregistrat cazuri în ultimii 30 de ani, anunță Institutul Național de Sănătate Publică.
Simptomele holerei
În majoritatea cazurilor, infecția cu vibrio holeric poate fi asimptomatică sau poate determina doar diaree ușoară. Totuși, 1 din 10 persoane poate prezenta formele severe, boala poate debuta brusc, iar primele semne clinice includ diareea apoasă severă nedureroasă, care poate avea aspectul apei de orez. Alte simptome pot include greață și vărsături severe. Este important de menționat că persoanele purtătoare asimptomatice pot transmite infecția altor persoane.
Netratată, holera poate pune în pericol viața pacienților prin apariția deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei și poate reprezenta o urgență medicală care necesită tratament imediat.
Atunci când cineva ajunge la medic cu orice fel de simptom care poate indica holeră, personalul medic ar trebui să caute semne de deshidratare atunci când examinează un pacient cu diaree apoasă abundentă. Acestea includ:
- Ritm cardiac ridicat
- Pierderea elasticității pielii
- Mucoase uscate
- Tensiune arterială scăzută
Persoanele cu holera severă pot dezvolta deshidratare severă, ceea ce poate duce la insuficiență renală. Dacă nu este tratată, deshidratarea severă poate duce la șoc, comă și deces în câteva ore, scrie Centrul de Control și Prevenție a Bolilor din Statele Unite.
Cum să ne ferim de virusul care provoacă holera
Pentru a preveni infecția cu vibrio holeric și răspândirea bolii, este recomandat să luăm în considerare următoarele măsuri preventive:
1. Consumul de apă din surse sigure și evitarea consumului de gheață din surse nesigure.
2. Consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare și crustacee.
3. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special înainte de a mânca sau de a pregăti alimente.
4. Evitarea consumului de apă și alimente provenite din surse necunoscute sau nesigure.
Măsurile luate de autoritățile române după ruperea barajului de la Nova Kahovka
În urma ruperii barajului de la Nova Kahovka din Ucraina, autoritățile române au luat măsuri pentru a monitoriza calitatea apei și a preveni răspândirea holerei. Institutul Național de Sănătate Publică are responsabilitatea supravegherii bolilor transmisibile, iar cazurile suspecte sau confirmate de holera sunt raportate imediat către Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică conform Hotărârii de Guvern 657/2022.
Pe durata sezonului estival, în perioada 1 iunie - 30 octombrie, se implementează un sistem de supraveghere a bolilor diareice acute (BDA) la nivelul întregii populații. Unul dintre obiectivele acestui sistem este identificarea etiologiei cazurilor de BDA, inclusiv identificarea vibrio-ului holeric.
De asemenea, în județele Constanța și Tulcea, care au ieșire la Marea Neagră, se va efectua o monitorizare zilnică a calității apei timp de 14 zile, începând cu data de 15 iunie 2023. Acest lucru se realizează prin analizarea probelor de apă de mare în punctele de recoltă din aceste județe.
Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zonele costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înștiințați cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.
Este important de menționat că, până în prezent, nu au fost raportate oficial cazuri de holera în Ucraina pe canalele oficiale ale instituțiilor europene și organismelor internaționale precum EWRS (ECDC) și IHR (OMS).
