Anul trecut, vârsta medie a cărților din bibliotecile publice din Republica Moldova a fost de 54 de ani, de aproape opt ori mai mare decât standardele recomandate de Uniunea Europeană și UNESCO. Ciclul agreat de înnoire a fondului de carte este de 7 ani. Deși situația s-a mai îmbunătățit, cititorii au încă acces la multe cărți care nu mai corespund nevoilor actuale de lectură.
Biblioteca „Mihail Sadoveanu” din Strășeni deține peste 80 de mii de volume, dintre care o mare parte sunt cărți vechi. Anul trecut, instituția a reușit să reducă vârsta medie a colecției datorită unei donații din partea Guvernului României, transmite tvrmoldova.md.
„O donație de peste 2 milioane și ceva de lei pentru întreg raionul Strășeni și biblioteca noastră și-a ridicat indicatorul la 27 de ani vechime stocului. Noi îl calculăm acest indicator pe parcursul a peste 20 de ani, cei mai buni indicatori erau de 46-50 de ani, în pandemie am ajuns și la 80 de ani, deoarece nu s-au făcut achiziție”, a declarat directoarea Bibliotecii „Mihail Sadoveanu”, Strășeni, Nadejda Pădure.
Reducerea la 27 de ani vechime reprezintă un progres, dar este încă departe de standardele internaționale. Multe dintre cărțile aflate pe rafturi nu mai atrag cititorii, în special pe cei tineri.
O parte dintre volumele uzate sunt reparate, însă cele mai deteriorate sunt scoase din uz.
„Ne străduim să păstrăm cât mai puține dintre cărțile vechi, cele care au fost primite, de exemplu, din anii 60–70, acum, cărțile date le depozităm. În caz de necesitate, apelăm la ele, mergem și le luăm de acolo, dar, în general, ne străduim să avem cărți noi”, a menționat șefa filialei carte românească, Biblioteca „Mihail Sadoveanu” Strășeni, Lilia Rogaci.
În 2024, vârsta medie a cărților din bibliotecile publice a fost de 54 de ani, cu 25 de ani mai puțin decât în 2023. Un progres este creșterea fondului de carte în limba română, care a urcat cu 2% în ultimii cinci ani.
„Conform datelor pe care noi le avem din 2024, în bibliotecile publice din Republica Moldova, cărțile în limba română, sunt în procent dacă să vorbim constituie 53%. Este un indicator destul de bun ținând cont că au loc și casările. De ce rata de înnoire a colecțiilor una destul e lent la ziua de astăzi, este o insuficiență a finanțelor”, a declarat șefa Centrului Național de Statistică a BNRM, Olesea Oxiom.
Multe cărți sunt în rusă, engleză și alte limbi. Până în 2024, Republica Moldova nu avea o strategie națională pentru industria cărții. Anul trecut, Ministerul Culturii a lansat un program de susținere a lecturii publice, care va fi implementat până în 2030. În plus, donațiile constante din partea Guvernului României contribuie esențial la reînnoirea fondului de carte.
„Aceste proiecte care se dezvoltă și sunt susținute financiar de Departamentul pentru Relații cu Republica Moldova, al doilea an consecutiv, „Carte în limba română pentru bibliotecile publice”, iată că o parte din biblioteci au reușit să-și îmbunătățească colecția de carte. Anul trecut au aplicat peste 300 de biblioteci publice și și-au actualizat colecțiile. Anul acesta, peste 200 de biblioteci publice”, a declarat directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Elena Pintilie.
În Republica Moldova există aproape 1.300 de biblioteci publice și cam tot atâtea biblioteci școlare.
