Halloween 2014: istoria și tradițiile celei mai ”teribile” sărbători

Halloween sau ajunul Zilei tuturor sfinților este una dintre cele mai vechi sărbători din lume și care este marcată, astăzi, în mai multe țări: Marea Britanie, Canada, SUA, Germania, Franța, America Latină, Spania. Se știe că în această zi, atât copiii cât și maturii îmbracă costume înfiorătoare – ce reprezintă ”ființe” din lumea răului, se sperie și-și fac farse unul altuia. Cele mai ”populare personaje” de halloween sunt stafiile, vrăjitoarele, vampirii, scheletele, liliecii, bufnițele, pisicile negre, păianjenii, zombi, mumiile, demonii.

Istoria acestei sărbători este deosebit de interesantă și-și are rădăcinile încă înaintea erei noastre, atunci când pământurile actualei Marii Britanii și Franței de nord erau populate de celți. Celții împărțeau anul în două perioade – de iarnă și de vară. În ajunul Anului Nou celtic, care începea la ei pe 1 noiembrie, se organiza sărbătoarea Samhein, care era dedicată încheierii lucrărilor agricole și începutului iernii. Se considera că în această zi, sufletele celor morți revin la casele lor, iar împreună cu ele pe pământ coboară și toată forța malefică.

De aceea, când ieșeau noaptea di casă, celții îmbrăcau măști înfiorătoare și piei de animale pentru ca spiritele să nu-i recunoască. De asemenea, cu scopul de a speria spiritele rele și pentru a nu le permite acestora să pătrundă în casă, pentru ei se organiza o masă afară. În noaptea de 3 octombrie spre 1 noiembrie, preoții celți – druizii se adunau în vârful dealurilor în pădurile de stejar, aprindeau ruguri și aduceau jertfe spiritelor rele pentru a le potoli setea. Iar dimineața, druizii împărțeau oamenilor cărbuni de la rugul lor pentru ca ultimii să facă cu ei focul în propriile case.

Mai era încă vremea de ghicit și clarviziuni. Celții credeau că în această noapte se deschide poarta trecutului și a viitorului, se șterg granițele între lumea celor vii și lumea celor morți. Tradiția sărbătorii Samhein s-a transmis din veac în veac până când în seculul I e.n. romanii au cucerir teritoriul celților. Timp de 400 de ani, cât au domnit pe teritoriul celtic, s-a amestecat nu doar populația, dar și tradițiile: Samhein a fuzionat cu alte două sărbători romane - Feraliya (ceva de genul Ziua Morților) și sărbătoarea în cinstea zeiței de fructe și copaci, Pomona. În secolul IX, Papa Grigore al III-lea a transferat de pe 13 mai pe 1 noiembrie sărbătoarea Ziua tuturor sfinților (atunci, această zi era dedicată acelor sfinți care nu au avut propria lor sărbătoare pa parcursul anului). În popor, Ziua tuturor sfinților — All Saints’ Day — era numit Allhallowmass (the mass of all Hallows), iar noapte care o preceda a primit denumirea de All Hallows Eve — ”Ajunul Zilei tuturor sfinților”. De aici și vine denumirea sărbătorii — Halloween.

Combinând o sărbătoare creștină și una păgână, se pare că biserica a încercat să stârpească tradițiile păgâne. Însă, coincidența datelor a făcut ca sărbătoarea nu doar că a supraviețuit dar, de asemenea, a fuzionat indisolubil în mintea populară cu Ziua tuturor sfinților. De halloween sunt legate o mulțime de tradiții, legende și superstiții în care mulți oameni cred cu tărie. De exemplu, se crede că dacă în noaptea de halloween auziți pași în spate, nu trebuie să vă întoarceți în nici un caz pentru că pot fi morții. Dacă vă întoarceți, probabil, foarte curând veți merge în regatul morților.

O altă superstiție spune: dacă de Halloween în casă a intrat un liliac, asta înseamnă că spiritele sunt, deja, foarte aproape sau sunt chiar în casa dumneavoastră. Dacă îmbrăcați o haină pe dos și ieșiți în stradă, la miezul nopții puteți vedea pe cer o vrăjitoare. Pentru a alunga duhurile rele trebuie să înconjurați casa, cu spatele, de trei ori înainte de apusul soarelui. De asemenea, se consideră că dacă în timpul cinei se va păstra tăcerea, acest lucru va ajuta la chemarea duhurilor la masă.

Principalul simbol al Halloween-ului este, desigur, capul de dovleac cu o lumânare aprinsă în interior. Această tradiție are o istorie multiseculară. Denumirea acestei lanterne — Jack-o-lanterns — își ia începutul de la legenda irlandeză despre Stingy Jack. Fierarul viclean și avar pe nume Jack a reușit să-l tragă pe Diavol de două ori pe sfoară și pentru asta a primit promisiunea din partea acestuia să nu râvnească la sufletul lui. Însă, după moarte, păcătosului nu i s-a permis să intre în rai. Respectiv, în așteptarea judecății de apoi, Jack a fost nevoit să hoinărească pe Pământ luminându-și calea cu o bucățică de cărbune protejat de ploaie și vânt de un dovleac obișnuit. De aici și provine denumirea felinarului — Jack-o-lanterns, abrevierea de la Jack of the Lanterns.

Această lanternă a devenit un atribut indispensabil fără de care nu trece nicio sărbătoare de Halloween. Potrivit uneia dintre versiuni, focul în ea simbolizează dezrădăcinarea sufletelor de păcătoși rătăcitori.

Încă un atribut indispensabil de Halloween este jocul ”Treat or Trick” (servește sau vei regreta). Esența acesteia constă în faptul că grupuri de copii, îmbrăcați în costume de sărbătoare, bat pe la ușile gospodarilor și cer să fie serviți cu ceva. De regulă, stăpânii împart dulciuri. În caz contrar, copiii amenință că vor unge cu funingine mânerele de la ușă.

Probabil, astăzi, sărbătoarea se bucură de cea mai mare popularitate în Statele Unite ale Americii. Se consideră că, în America, Halloween-ul a ajuns în secolul al 19-lea de către imigranții irlandezi. Deși irlandezii au păstrat elementele credinței celtice, în SUA, obiceiurile diferitelor națiuni europene au fost amestecate cu credința indienilor americani și a apărut, de fapt, o versiune americană a sărbătorii. Astăzi, Halloween-ul este sărbătoarea ce ocupă al doilea loc după popularitate și amploare după Crăciun. O dovadă în acest sens este faptul că, anual, americanii cheltuiesc cu prilejul Halloween-ului, 2,5 miliarde de dolari, iar pentru comercianții de bomboane și costume, aceasta este cea mai profitabilă perioadă a anului.

În Marea Britanie, deși Halloween este în contuare o sărbătoare populară,nu mai este ca înainte. Aici se sărbătorește cu mare amploare noaptea lui Guy Fawkes – o sărbătoare pur englezească și care este legată direct de istoria britanică.