Cele mai frecvente simptome de COVID-19 la gravide și ce tratament le este administrat

În contextul infecţiei cu noul coronavirus, femeile gravide reprezintă un grup aparte de paciente, întrucât îngrijirea medicală şi deciziile terapeutice se concentrează atât pe starea mamei cât şi a fătului. Ce riscuri există în pandemie?

”Informaţiile pe care le avem până în prezent sunt încă limitate în ceea ce priveşte transmiterea verticală a virusului de la mamă la făt, consecinţele infecţiei asupra evoluţiei sarcinii şi dezvoltării fătului sau severitatea manifestărilor clinice la gravide”, afirmă dr. Anca Ciobanu, medic specialist în obstretică-ginecologie.  

Deşi modificările imunologice din sarcină cresc riscul infecţios, datele pe care le avem până în prezent ne arată că femeile gravide nu sunt mai predispuse la forme severe ale infecţiei SARS-CoV-2 comparativ cu femeile de aceeaşi vârstă în afara sarcinii, adaugă medicul specialist. ”În 90% din cazuri, pacientele au avut semne uşoare de infecţie sau chiar asimptomatice”, mai spune dr. Anca Ciobanu.  

Aşa cum se observă şi în populaţia generală, tusea şi febra au fost cele mai frecvente simptome. În schimb, femeile cunoscute cu unele patologii anterior sarcinii precum hipertensiune, diabet, boli autoimune, probleme pulmonare, au un risc mai mare de complicaţii şi au nevoie de o monitorizare specială în timpul sarcinii şi îndeosebi în cazul în care se supectează o infecţie cu coronavirus.  

Tratamentul gravidelor cu infecţie SARS-CoV-2  

Ca şi la restul populaţiei, tratamentul infecţiei diferă în funcţie de severitatea simptomelor. Formele asimptomatice necesită doar monitorizare, formele uşoare sunt tratate simptomatic în principal cu antipiretice şi hidratare, iar medicaţia antivirală se rezervă pentru formele potenţial grave atunci când beneficiile depăşesc posibilele riscuri asupra dezvoltării fătului. Din cauza riscului de tulburări de coagulare induse de sarcină şi suplimentar de infecţia cu coronavirus nu se recomandă repausul prelungit la pat.  

În general, evoluţia infecţiei materne este favorabilă, cu prognostic bun şi cu vindecare în două săptămâni. Cazurile severe ce necesită intubare sau îngrijiri de terapie intensivă sunt rare în rândul gravidelor, dar în caz de simptome severe pulmonare pacientele pot fi investigate prin radiografie sau CT pulmonar. Monitorizarea fătului şi frecvenţa vizitelor la medic depind de vârsta de gestaţie şi de gravitatea infecţiei la mamă.

Riscul de infectare în uter sau la naştere a fătului

Până în prezent datele ne arată că virusul nu se transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii, dar există un risc de contaminare la momentul naşterii când nou-născutul intră în contact cu secreţiile materne. Din acest motiv, în general, se recomandă separarea mamei infectate de nou-născut imediat după naştere până la vindecare sau infirmarea infecţiei în cazurile suspecte.   

Virusul SARS-CoV-2 nu a fost depistat în laptele matern

Virusul nu a fost detectat în lichidul amniotic, placentă sau în laptele matern. Alăptarea nu este contraindicată, dar pentru a se evita contactul direct dintre mama infectată şi nou-născut, nu se recomandă alăptarea direct la sân ci colectarea laptelui matern folosind pompa.  

Riscurile infecţiei materne asupra dezvoltării fătului  

Medicul specialist mai spune că nu sunt date care să indice că infecţia maternă creşte riscul de defecte fetale, dar febra înaltă în primele 4-6 săptămâni de sarcină, de orice cauza nu numai cea asociată cu infecţia SARS-COV-2, se poate asocia cu un risc uşor mai mare de defecte ale coloanei vertebrale sau ale creierului. Infecţia în primul trimestru de sarcină nu creşte riscul de avort dar s-a observat în schimb un risc mai mare de restricţie de creştere intrauterină şi de naştere prematură probabil pe seama condiţiei materne care impune naşterea.

”Consecinţele asupra nou-născutului sunt cu atât mai grave cu cât naşterea are loc la o vârstă de sarcină mai mică. Nu se impune naşterea prin operaţie cezariană doar pe seama infecţiei materne cu coronavirus”, completează medicul Anca Ciobanu.

Urmărirea sarcinii în perioada pandemiei

Vizitele periodice la medicul ginecolog în timpul sarcinii sunt esenţiale. Deşi măsuri de restricţionare a accesului în spitale şi unităţi sanitare au fost adoptate pentru limitarea răspândirii infecţiei, nu se recomandă amânarea sau omiterea principalelor analize de sarcină sau a ecografiilor periodice de verificare a dezvoltării fetale.   

”Principalele metodele de prevenţie sunt deja bine cunoscute şi implică igiena riguroasă a mâinilor, purtarea maştii, evitarea atingerii nasului şi ochilor şi distanţarea socială. Consultul prin telemedicină, telefonic sau online, este posibil în unele situaţii, însă în cazuri urgente, gravidele sunt încurajate să se prezinte cât mai repede la spital”, conchide dr Anca Ciobanu.