”Rușine să-ți fie, nu mai plânge!” și alte fraze pe care nu ar trebui să le folosească părinții

În perioada de creștere și dezvoltare copiii preiau foarte multe obiceiuri de la părinții lor. Trebuie să fii conștient de faptul că ești un exemplu pentru cel mic. Comunicarea este foarte importantă la această etapă și tocmai de aceea, ar trebui să fie cât mai constructivă și potrivită vârstei copilului. Dacă cel mic tinde să nu te asculte, înseamnă că folosești niște replici nepotrivite pentru vârsta și percepția lui. Încearcă să schimbi modul de comunicare și vei vedea că lucrurile vor lua o altă întorsătură.

În loc de ”Fii atent!”, spune „Ce trebuie să-ți reamintești?”

Copiii ignoră deseori cuvintele pe care le rostim pe pilot automat, așa cum este “Fii atent!”. În schimb, poți apela la gândirea  analitică și să-I faci precaut. Fă o pauză de la “Fii atent!” și spune-i copilului tău: “Ce trebuie să-ți reamintești când te joci în parc?”. Sau “Te rog să te miști mai încet!”

În loc de ”Nu mai țipa!”,  spune ”Te rog vorbește mai încet!”

Poate unele dintre cele mai repetate fraze într-o zi sun “Taci!” sau “Nu mai țipa!”. Nici nu e de mirare că nu mai au efect. În plus, sunt  copii care, de felul lor, sunt mai gălăgioși. De aceea trebuie învățați unde își pot da frâu liber puterii vocii și unde va fi nevoie de vorbit în șoaptă. Păstrează și, tu, la rândul tău, tonul vocii mai mic și uită-te în ochii lor când le explicit.

În loc de ”Ți-am zis de X ori să faci asta!”, spune ”Te descurci singur sau vrei să te ajut?”

Copiii reacționează foarte repede atunci când simt că au “putere”. Dă-le o alegere de făcut și vor reacționa mult mai repede decât atunci când le impui ceva. Astfel, se reduce dorința de a apăsa butoane.

În loc de ”Rușine să-ți fie!”, spune ”Ce ai învățat din asta?”

Părinții au tendința deseori să spună “Ți-am spus eu!” sau “Rușine să-ți fie!”. Doar că aceste fraze nu sunt cele mai fericite alegeri. Dacă vrei să învețe copilul ceva dintr-o anumită experiență, motivează-l. “Ce ai învățat din asta?” sau “Cum vei proceda data viitoare într-o situație asemănătoare?” sunt menite să îți ajute copilul să se concentreze pe schimbarea comportamentului și nu pe “rușinea” de a fi greșit ceva.

În loc de ”NU face X! ”, spune ”Te rog fă Y!”

Comunicarea prin negație pune o barieră între interlocutori. De aceea, de exemplu, când mergem la restaurant spunem ce dorim, nu ce nu ne-am dori. Exact așa trebuie procedat și în cazul copiilor. Focusul trebuie mutat spre ceea ce dorim să se întâmple nu spre ceea ce ne-am dori să nu. Așa se face că expresii precum “Te rog fă Y!” dau mai multe roade decât “NU face X!”

În loc de ”Iar întârziem!”, spune ”Trebuie să ne mișcăm repede!”

Nu există părinte pe lume care să nu fi fost în situația să-și piardă mințile din cauza întârzierilor repetate. Tocmai de aceea, în loc să repeți la infinit “Grăbește-te, iar întârziem!” să folosești “Trebuie să ne mișcăm rapid. Azi nu e zi în care să fim țestoase. Azi trebuie să fim gheparzi!”. Sau “Hai să vedem cât de repede ne putem mișca azi!”.

În aceeași categorie intră și “E timpul să plecăm ACUM!” și “Vrei să plecăm acum sau peste 5 minute?”. De ce funcționează mai bine ultima variantă? Pentru că le dai senzația că sunt responsabili pentru alegerea făcută. Copiii devin proactivi și au o reacție răspuns mai bună!

În loc de ”Nu avem bani pentru asta!”, spune ”Hai să adaugăm asta pe lista de cadouri”

Probabil că sunt situații în care, din diverse motive, nu poți achiziționa o jucărie sau un obiect pe care copilul și-l dorește. În locul utilizării expresiilor precum “Nu avem bani!”, “Nu ne permitem!” sau “Am spus că nu luam jucării azi!”, poți schimba cu “Hai să adaugăm pe lista de cadouri pentru ziua ta/Crăciun etc.”. Copilului nu-i trebuie indusă ideea de sărăcie sau lipsuri, ci trebuie să-i fie explicate prioritățile în bugetul unei familii.

În loc de ”Nu mai smiorcăi!”, spune ”Oprește-te, respiră, acum spune ce vrei!”

Copiii au deseori momente de smiorcăială în care cred că pot obține ceea își doresc. Pentru a îndrepta comportamentul, le poți spune “Hai să ne oprim, să respirăm împreună, iar acum încearcă să spui ce vrei, de fapt!”. Această acțiune învață copilul să își gestioneze pornirile, să se calmeze singur și să spună ce dorește fără a se smiorcăi.

În loc de ”Lasă-mă pe mine!”, spune ”Eu mă calmez, respir și aștept să termini!”

Sunt situații în care părinții vor imediat să-și ajute copilul, doar pentru că nu mai au răbdarea necesară să-l lase pe el să facă anumite lucruri. Ca de exemplu să-și lege șireturile sau să strângă masa. Este în regulă să-și pună ghetele greșit sau să se închidă greșit la nasturi. Fac parte din procesul de învățare. Dacă sari imediat să-i ajuți îi privești de niște etape. Așa că în loc de “Lasă-mă pe mine!”, încearcă să te calmezi și să-ți lași copilul să rezolve singur ceea ce poate rezolva singur.

În loc de ”Nu (mai) plânge!”, spune ”Este în regulă să plângi!”

De multe ori există tendința de a minimiza nemulțumirea unui copil, pentru că adulților li se pare o prostie motivul. Așa au apărut expresiile “Plângi că un bebeluș” sau “Numai bebelușii plâng!” și chiar “Nu (mai) plânge!”. Dacă a ajuns să plângă, cu siguranță are un motiv întemeiat pentru el, oricât de pueril ți s-ar părea ție. De aceea copiii reacționează atunci când li se spune că este în regulă să plângă și să-și exprime sentimentele. După cum vor reacționa la fel de rapid, dacă li se spune și cum ar trebui să se liniștească.

În aceeași categorie intră expresiile “Nu e nimic, o să-ți treacă!”, “Te vei simți mai bine în curând!”. De aceea este indicat să îi spui “Este în regulă să te simți …. Crezi că am putea face ceva care să te ajute să te simți mai bine?”. În acest fel copilul învață că sunt și alte modalități de a te calma, nu doar mâncarea.

În loc de ”Nimeni nu vrea să se joace cu tine pentru că ești rău!”, spune ”Te iubesc așa cum ești!„

Iubirea este necondiționată sau cel puțin așa ar trebui să fie. Nu îți iubești copilul mai puțin pentru că este obraznic și mai mult pentru că este ascultător. Asigură-ți copilul că îl iubești indiferent de prostiile pe care le face, de greșelile pe care le comite. Iar atunci când face aceste greșeli îi poți îndrepta pașii către un comportament corespunzător, fără să-l privezi de iubire.

În loc de ”Nu ești suficient de mare pentru…”, spune ”Nu sunt de acord cu asta, încă!”

Fraze precum “Ești prea mic că să te cațeri aici!” sau “Nu ești suficient de mare pentru…” sunt deseori întâlnite, în special la locurile de joacă. Pentru a nu le știrbi copiilor încrederea de sine, pune-te pe tine pe primul plan: “Nu te las să te urci pe gard deoarece îmi este frică să nu cazi!” sau “Nu sunt de acord cu asta, încă!” În acest fel îi arăți că tu nu ești pregătit, ca părinte, să îți asumi un risc.