De curând a apărut un raport al unei publicații medicale care aseamănă gripa cu un mare dezastru natural: „știm că va fi încă una și încă una (epidemie de gripă), dar ignorăm aproape cu toții atât magnitudinea, cât și efectele” care pot fi dezastruoase. În alte privințe, menționează autorul, sunt două dezastre complet diferite: dacă un cutremur durează câteva secunde/zeci de secunde și afectează o arie bine delimitată, o pandemie de gripă se poate transmite pe parcursul mai multor luni în practic întreaga lume și poate fi mai devastatoare decât un tsunami.

Gripa este o boală severă, prin simptomatologia serioasă și care afectează profund starea generală a unui pacient, cu potențial letal mai ales în rândul copiilor, persoanelor în vârstă sau celor care suferă de diverse afecțiuni cronice sau care necesită tratamente imunosupresoare pe termen lung. Se estimează că anual sunt documentate între 3 și 5 milioane de cazuri severe de gripă, dintre care 300.000-500.000 de decese.

Clinica este puțin sugestivă pentru medic, fiind similară și în alte viroze, dar frapează starea generală extrem de modificată alături de: febră înaltă, dureri musculare, slăbiciune musculară, cât și simptome respiratorii: tuse uscată, iritativă, rinoree (le curge nasul, de obicei secrețiile fiind apoase), gât roșu, odinofagie (dureri la înghițit).

Cum știm că este gripă și nu o răceală simplă? Iată un mic ghid al simptomelor:

Gripă: febră (înaltă, durează zile), cefalee (frecventă), oboseală/slăbiciune (poate dura săptămâni), rinoree (mai rară), durere în gât (rară), tuse (frecventă), durere în piept (frecventă), complicații (foarte frecvente).

Răceală: febră (rară), cefalee (rară), oboseală/slăbiciune (dispare odată cu boala), rinoree (frecventă), durere în gât (frecventă), tuse (rară), durere în piept (puțin probabilă), complicații (rare - otite, sinuzite).

Așadar, gripa are șanse mult mai mari să se complice decât o simplă răceala. Cele mai frecvente complicații sunt: pneumonia bacteriană, pneumonia virală sau viro-bacteriană, exagerbarea bolilor pulmonare preexistente (mai degrabă la adulți decât la copii), laringita acută (crupul la copii care se poate prezenta mai grav decât crupul viral obișnuit), sindromul de șoc septic (septicemie), afectarea cardiacă (miocardita, boală extrem de gravă) sau miozita.

Ce este miozita în contextul infecției cu virusul gripal?

Este o complicație rară a infecției cu virus gripal B, mai rar virus gripal A, mai frecventă la băieți cu vârsta între 3 și 14 ani. Simptomatologia urmează, de obicei, unei perioade de 3-5 zile de stare generală modificată, cu febră înaltă, rinoree, pentru că la 2-3 zile de la ameliorarea simptomatologiei să apară durerea importantă la nivelul gambelor însoțită practic de imposibilitatea mersului. Simptomatologia, deși spectaculoasă și extrem de neliniștitoare atât pentru părinți, cât și pentru micii pacienți, TRECE de la sine într-o perioadă de timp variabil, de la zile până la săptămâni. Caracteristic miozitei benigne post-virale a copilului este mersul cu bază largă de susținere sau mersul pe vârfuri, atunci când apar primele semne de rezoluție ale bolii.

Mușchii afectați sunt cei ai gambei: solear și gastrocnemian, foarte rar există descrisă în literatură și miozita membrelor superioare. Paraclinic hemograma este tipică unei infecții virale cu leucocite scăzute (leucopenie), cu neutropenie și/sau limfopenie, proteina C reactivă negativă și creatinkinazele (CK) foarte crescute, alături de transaminaze (TGO si TGP). Aceste analize sunt necesare pentru a confirma diagnosticul, care este însă sugerat de clinică și rezultă ușor în urma unei anamneze corecte și complete.

Deși o boală trece de la sine, miozita intrainfecțioasă necesită un diagnostic corect pentru a evita tratamente și investigații inutile, spitalizări nedorite. Vaccinarea antigripală rămâne singurul mod prin care se pot evita asemenea situații, în emisfera nordică ea fiind recomandată de la debutul toamnei, inclusiv la copii.