Copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani trec printr-o multitudine de etape de dezvoltare, care pun bazele evoluției lor. De aceea, este esențial să ții cont de aceste aspecte, pentru a putea observa atât eventualele dereglări care pot apărea, cât și parcursul general prin care va trece cel mic. 

Este bine să te documentezi cu privire la aceste detalii, fiindcă pot reprezenta un factor decisiv în ceea ce privește formarea lor. În acest articol, vei afla tot ce trebuie să știi despre dezvoltarea motrică a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani!

Dezvoltarea calităților motrice la copiii de 0-12 luni

Între 0 și 12 luni, dezvoltarea motrică a copilului suferă cele mai multe modificări, în această perioadă punându-se baza abilităților motorii. Dacă între 0 și 2 luni bebelușul are parte doar de activități care țin de hrănire și de somn, odată cu vârsta de 3 luni acesta începe să dea primele semne de motricitate. În această etapă, vei observa diverse tentative, precum așezarea pe burtă sau mișcarea ușoară a membrelor. 

Treptat, prichindelul va deveni capabil să-și susțină greutatea capului, menținându-și poziția în plan vertical. Începând cu vârsta de 4 luni, copilul se va putea rostogoli pe spate, căpătând, în același timp, abilitatea de a apuca obiecte și de a le ține în mână. În următoarele două luni, va dobândi stabilitate deplină, putând sta în șezut. 

Unele dintre cele mai importante deprinderi apar, însă, în jurul vârstei cuprinse între 9 și 12 luni: capacitatea de a sta în picioare, prehensiunea digitală (poate apuca lucruri între degetul mare și arătător) și primele încercări de a merge.

Motricitatea copilului între 1 și 3 ani

Motricitatea se manifestă diferit în funcție de vârsta copilului, iar etapa dintre 1 și 3 ani are o contribuție majoră în evoluția celui mic. Atunci, el experimentează masiv în ceea ce privește procesul de dobândire a abilităților motorii. În această perioadă, își dezvoltă și capacitatea de a controla sistemul nervos prin apariția coordonării și a utilizării cât mai precise a mușchilor și a degetelor. 

Pentru a putea îmbunătăți acest lucru, îi poți da o serie de jucării educative, care să îi ofere noțiunile de bază. De asemenea, este un moment potrivit pentru puzzle-uri simple și construcții ușoare. Prin urmare, nu ezita să-l expui la cât mai multe exerciții interactive, care nu numai că au un efect pozitiv asupra motricității, dar au și numeroase alte beneficii importante în ceea ce privește relaționarea celui mic cu lumea înconjurătoare.

Dezvoltarea motrică a copilului preșcolar (3-6 ani)

La preșcolari, dezvoltarea motrică se ramifică și mai mult, fiindcă prichindelul devine extrem de activ și de interesat de o multitudine de activități. Copilul capătă abilități dinamice, care țin de caracteristici corporale specifice. Astfel, este bine ca cel mic să experimenteze diferite acțiuni precum: încheiatul și descheiatul nasturilor, deschiderea și închiderea fermoarelor, mâncatul cu tacâmuri și multe altele. 

Prin intermediul acestora, se creează importante legături neuronale, care vor îmbunătăți, mai târziu, coordonarea corporală și îndemânarea. De altfel, cu ajutorul cărților de colorat sau a plastilinei poți lucra la acest aspect, fiindcă astfel de activități presupun atât concentrare, cât și precizie. 

Jocurile care presupun folosirea membrelor în mod simultan au, de asemenea, un efect pozitiv asupra dezvoltării și evoluției motrice a celui mic. Astfel de experiențe psihomotorii pun bazele proceselor ulterioare de educație și formare, pe care el le va dezvolta de-a lungul anilor. 

Așadar, dezvoltarea motrică a copiilor trece prin diferite etape, care evoluează în funcție de vârstă. Fiecare perioadă are caracteristicile ei, iar cel mic trebuie să treacă prin toate pentru a deprinde abilități fundamentale. Totuși, trebuie să acorzi o atenție deosebită personalității și comportamentului prichindelului tău, pentru că se manifestă diferit la fiecare copil în parte – ritmul de învățare este unic de la un caz la altul.

De asemenea, este important să-i acorzi timpul necesar și să nu grăbești procesul în mod artificial. Documentează-te, dar, mai ales, concentrează-te pe semnalele pe care le transmite micuțul tău. În funcție de acestea, vei ști cum să procedezi în fiecare situație în parte.