Chiar dacă, mamele exagerat de protective nu vor recunoaște niciodată asta, încercăm totuși să le oferim în continuare câteva sugestii care s-ar putea să le fie de un real folos. Est absolut normal să ai o stare de anxietate, să vrei să îl controlezi mereu, însă copilul tău va creşte şi deja de la vârsta adolescenței trebuie să se descurce pe cont propriu. Rolul tău este să te asiguri că este capabil să treacă peste orice obstacol îi apare în viaţă.
Răspunde nevoilor copilului, dar oferă-I spațiu personal
Mama ideală este aceea care se implică şi răspunde activ la cerințele copilului, dar respectă nevoia lui de independență. Părinții care respectă această teorie au şanse mai mari să cultive în educația copiilor lor valori înalt academice, psihologice şi sociale. Obțin rezultate mai bune față de parinții mult prea permisivi sau față de cei care tind să controleze copiii la fiecare pas. În primul rând, avantajul este acela că prin atitudinea lor ei reuşesc să îşi motiveze copiii. Un copil motivat va dori să se autodepăşească, să fie competitiv, să invețe mai mult decât ceilalți tocmai pentru a îşi indeplini dorințele.
Copilul trebuie să descopere propria lui motivație
Un copil care primeşte simpla recomandare să rezolve un puzzle va încerca o perioadă mai îndelungată de timp să îl construiască decât altul care este încurajat constant că este deştept şi capabil. Pare oarecum o contradicție față de instinctul nostru matern, însă încurajarea în mod excesiv a copilului îi distruge treptat încrederea în sine. În exemplul de mai sus, un copil care va primi un puzzle dificil va simți frustarea riscului de a pierde titlul de copil inteligent, în loc să simtă motivația de a rezolva un joc doar pentru propria lui plăcere şi încântare.
Copilul trebuie să invețe că părinții sunt alături de el să îl sprijine atunci când nu se descurcă
Atunci când copilul tău se descurcă să mânance singur, sau să se încalțe, să se îmbrace sau să aranjeze singur jucăriile, tu nu trebuie să mai participi la aceste activități. Îl poți supraveghea, îl poți aştepta sau îl poți răsplăti dacă a reuşit o anumită performanță (de ex, să fie gata pentru şcoală în cel mult 15 minute). Însă activitatea respectivă trebuie să rămână doar în grija lui.
Copilul are voie să greşească!
Aşa învață să meargă, să mănânce, să scrie sau să citească, să meargă cu bicicleta sau să nu se bată cu copiii de la şcoală. În funcție de vârsta lui, anumite greşeli sunt mai uşor de tolerat decât altele. Și tu ai învățat din greşeli şi, să crezi că vei putea face orice ca prichindelul tău să nu le repete, este nu doar naiv dar şi imposibil de realizat. Pregăteşte copilul încă din copilărie să înțeleagă ce înseamnă a greşi şi ce înseamnă consecințe! Doar aşa vei avea un adolescent responsabil şi motivat să reuşească în viață.
Întelege diferența dintre implicare recomandată şi nerecomandată în educația copilului
Dacă băiatul tău nu vrea să îşi facă tema la matematică, este recomandat să insişti şi să îl supraveghezi. Greşit ar fi să îi rezolvi chiar tu tema sperând că a înțeles şi că data următoare va rezolva singur. Părinții care spun ne înscriem la facultate şi ştiu mai multe despre specialitatea respectivă decât copiii lor, nu îi motivează să reuşească. Un părinte iubitor este acela care îşi ascultă copilul, îl învață să se descurce singur, îl provoacă să îşi depăşească limitele fără să îl facă să se simtă vionvat sau frustrat.