Încă din primii ani de viață ai copilului poți observa unele caracteristici ale caracterului său. Este foarte important să pui accent și să îi dezvolți calitățile și să corectezi acolo unde este nevoie. Despre copiii cu voință puternică ar trebui să cunoști faptul că sunt foarte ambițioși și încăpățânați și fac totul în propria lor manieră, fără a se lăsa influențați de ceilalți. Cum să acționezi în funcție de situație, îți explicăm în cele ce urmează.
Are crize de furie intense
În timp ce majoritatea copiilor manifestă celebrele tantrumuri, copilul cu o voință puternică își manifestă furia intens. Acumulează foarte repede frustrări și nu știe cum să le gestioneze sau să le exprime, drept pentru care este furibund. Va bate din picioare, se va tăvăli pe jos și îți va arăta cât de tare știe să țipe. Câteodată nici nu-ți dai seama de la ce a pornit totul.
Ce e de făcut? Validează-i sentimentele!
Crizele de furie sunt un mod de a-și exprima sentimentele și de a le arăta celorlalți că el este stresat. Validează-i copilului sentimentele: “Înțeleg că ești supărat, dar nu se poate să mergem la bunica acum. Poate mai târziu!”.
Chiar dacă ești convins că e prea multă dramatizare în comportamentul copilului, nu minimaliza ceea ce simte, spunându-i “Hai că nu e nimic!”. Atunci când un copil cu voință puternică se simte auzit și înțeles, va fi mult mai tolerant și nu va mai dori să arate cât de rău se simte.
Vrea să știe de ce
Unul din cele mai rele lucruri pe care un copil cu voință puternică îl poate auzi este “Pentru că așa spun eu!”. El are nevoie să știe de ce nu se poate juca acum, de ce nu poate sări în pat sau de ce nu se poate cățăra pe balcon. Deși poți fi tentat să-i răspunzi “Nu știu”, “De-aia!” sau alte tipuri de răspuns care nu-i vor satisface nevoia de înțelegere, mai bine vorbește-i despre siguranță, morală, aspecte sociale sau juridice.
Ce e de făcut? Explică-i pe scurt!
Nu trebuie să-ți dai teza de doctorat pe un astfel de subiect, însă îi poți explica pe scurt copilului ce consecințe pot avea faptele sale. De exemplu, îi poți spune: “Nu putem merge ACUM în parc pentru că bate vântul și plouă. Vom merge imediat ce apare soarele, iar echipamentul de la locul de joacă va fi sigur!”. În acest fel copilul va ști că nu este pedepsit, ci că sunt niște reguli de siguranță ce trebuie respectate.
Se poate contrazice la nesfârșit
Copilul cu voință puternică se poate contrazice cu tine la nesfârșit. Îi place să ducă aceste lupte de putere pentru a-și demonstra încăpățânarea și perseverența, până când celălalt cedează. Fii sigur că la un moment dat își va aminti că l-ai lăsat să mănânce înghețată înainte de masă și te va bate cu propriile arme.
Ce e de făcut? Dă-i un avertisment și urmează consecințele promise!
Câteodată părinții se și tem să seteze consecințe pentru că se gândesc că oricum le va încălca. Greșit! Indiferent cât de încăpățânat este, un copil cu voința puternică trebuie să știe când a sărit calul. Un simplu avertisment: “Dacă nu încetezi cu contrazicerile, nu te vei mai putea uita la televizor pentru tot restul zilei!” va fi de ajuns. Dacă nu se potolește, atunci, închide-i televizorul și respectă-ți promisiunea! Dacă repeți aceste obieceiuri, copilul va fi motivat să urmeze regulile dățile viitoare.
Este autoritar
Copilul cu voința puternică are în minte o viziune despre cum ar trebui să fie lucrurile și le orchestrează în așa fel încât să-și transforme ideile în realitate. Nu are nicio problemă în a spune copiilor sau adulților ce are el de gând sau să-i aranjeze după bunul sau plac. Nu este deloc timid.
Ce e de făcut? Spune-i să reformuleze!
Când copilul da ordine, pune-l să reformuleze într-o manieră mai politicoasă. În loc de “Dă-mi jucăria!”, să spună “Te rog frumos, înmânează-mi acea jucărie!”. Vorbește-i copilului despre importanța respectului și a bunelor maniere.
Refuză să facă ce nu-i place sau ce nu vrea
Nu îți pierde energia încercând să convingi un copil cu voința puternică să facă ceva ce nu vrea sau nu-i place. Se va plânge, se va văicări și cu greu va ceda.
Ce e de făcut? Oferă-i două alternative!
Copilul cu voința puternică va reacționa mult mai bine dacă i se vor oferi variante. Are percepția că el hotărăște, indiferent despre ce e vorba. În loc să-i spui “Fă curat în cameră!”, îi spui “Vrei să faci curat în camera ta acum sau după ce te mai joci 10 minute?”. În acest fel, copilul simte că “puterea” este la el și are controlul asupra momentului când va începe să-și facă ordine în cameră. Tu nu trebuie decât să urmărești că se ține de promisiune, iar dacă nu se ține va suporta o altă consecință pe care i-o vei formula atunci.
Este nerăbdător
Copilul cu o voința puternică vrea ca totul să se petreacă după propriul sau calendar. Nu îi place să stea la coadă, nu prea își așteaptă rândul la joc, vrea să “fure startul” sau să o ia înaintea tuturor. Nu îi place să piardă o secundă din viața lui așteptând ceva.
Ce e de făcut? Încurajează rezolvarea problemei!
Așteptarea face parte din viață, iar copilul trebuie să învețe să o gestioneze. De aceea, este important ca atunci când mergi cu copilul undeva și știi că trebuie să aștepți, povestește-i despre cum va fi, ce ar urma să se întâmple. De asemenea, învață-l să-și ocupe timpul de așteptare cu diverse activități: “Cu ce vrei să te joci în timp ce așteptăm să intrăm la dentist? Vrei să desenezi? Vrei să citești ceva? Vrei să te joci cu X sau cu Y?”. În acest fel, el va ști că ar avea diverse opțiuni cu care să-și omoare timpul.
Își face propriile reguli
Copilul cu o voință puternică are propria agendă. Are propria oră de culcare și propria oră de trezire. Este puțin probabil să urmeze regulile vreunei figuri cu autoritate din casă sau din altă parte.
Ce e de făcut? Fă mai puține reguli!
Prea multe reguli vor copleși un copil încăpățânat și îi va reduce motivarea să le respecte. Concentrează-te doar asupra regulilor cu adevărat importante pentru a evita luptele de putere pentru chestiuni minore. De asemenea, lasă-ți copilul să suporte consecințele. De exemplu, dacă copilul are 10 ani și refuză să-și ia geaca, deși este frig afară, lasă-l. Va realiza destul de curând că va avea nevoie de geacă și îți va face pe plac.
Insista să obțină ceea ce el crede că merită
Copilul cu o voință puternică nu prea înțelege ce înseamnă să aibă nevoie de un obiect și să vrea un obiect. Pentru el cele două noțiuni sunt același lucru. Indiferent că este vorba despre a se juca afară în ploaie sau a mânca un ou la micul dejun, el TREBUIE să se joace în ploaie și TREBUIE să mănânce un ou la micul dejun. De asemenea, are un simț al dreptății foarte bine dezvoltat și își va cere partea “corectă”.
Ce e de făcut? Folosește-te mai mult de recompense decât de consecințe
Un astfel de copil va fi mult mai motivat de recompense decât de consecințe. Totuși, ai grijă ca aceste recompense să nu fie costisitoare. “Fă-ți curat acum în cameră și vei avea 10 minute în plus la televizor!”. După care poți continua: “Iar dacă nu-ți faci deloc curat în cameră, vei pierde dreptul de a te uita x ore la televizor!”. Decizia îi aparține!
Ignora avertismentele care nu-i convin
Copilul cu o voință puternică este foarte selectiv în ceea ce privește lucrurile pe care le aude. De exemplu, cel mai probabil va ignora avertismentele de genul “Fii atent!” sau “Pune-ți papucii!”.
Ce e de făcut? Respectă-ți cuvântul!
Dacă îi spui copilului să facă ceva, iar el te ignora, vorbește pe limba lui. Iar dacă ai apucat să îi promiți o consecință, ține-te de cuvânt. Dacă i-ai spus că îi vei lua electronicele pentru restul zilei pentru că nu te-a ascultat, ia-i-le! Atunci își va da seama că nu sunt doar niște amenințări goale și cuvinte în vânt pe care le poate ignora oricând.
Are propriul ritm
Spune-i copilului că ieșiți în parc și va fi gata în 3 secunde. Spune-i că trebuie să se ducă să cumpere ceva de la magazin și-i va lua o oră să se pregătească. Și asta pentru că el are propriul ritm de a face lucrurile care îi plac și care nu-i plac, care îi convin și care nu-i convin.
Ce e de făcut? Spune clar ce așteptări ai!
Un copil cu voință puternică va spune deseori “Dar nu mi-ai spus asta!”, “Dar n-am știut că trebuie imediat!”. Drept pentru care, trebuie să-i setezi din start limitele. “Vreau ca în 10 minute să fii gata ca să mergem în X loc”. Apoi explică-i ce se întâmplă dacă nu este gata în 10 minute și asigură-te că îți respecți cuvântul. În acest fel, va ști la ce să se aștepte de fiecare dată.
