10 reguli importante pentru o diversificare corectă

Introducerea progresivă a alimentelor complementare în perioada de sugar, astfel încât să permită tranziția de la alimentația lactată la o alimentație similară cu cea a adulților, trebuie să țină cont de o serie de specificații.

1. Introducerea alimentelor solide se va face în intervalul de siguranță 4-6 luni

Introducerea alimentelor solide se va face în intervalul de siguranță, între 17 și 26 de săptămâni, în momentul în care sugarul este perfect sănătos și suficient dezvoltat, a achiziționatdeprinderile necesare pentru a fi hrănit în siguranță cu ajutorul linguriței, în poziție șezândă și manifestă interes pentru alimentele consumate de membrii familiei. 

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și implicit inițierea alimentației complementare celei lactate între 22 și 26 săptămâni în funcție de particularitățile sugarului.

Achizițiile necesare pentru începerea diversificării sunt:

• postură stabilă, simetrică a capului, gâtului și a trunchiului când este în poziție șezândă (la început cu suport, ulterior fără), necesară pentru coordonarea optimă a binomului respirație-deglutiție; în caz contrar riscul de aspirație/sufocare cu alimente poate crește substanțial.
• reducerea și implicit dispariția reflexelor primitive de extruzie a limbii și a celui de vomă, pentru a permite alimentarea; dacă bebelușul nu reușește să mobilizeze bolul alimentar în vederea deglutiției și îl împinge din guriță, chiar și după mai multe încercări consecutive, e posibil ca sugarul să nu fie pregătit și se recomandă amânarea diversificării.
• deprinderea mișcărilor masticatorii verticale (molfăitul/ clefăitul).
• interesul față de mâncare manifestat prin diferite gesturi: ține gurița deschisă atunci când vede mâncare sau un membru al familiei mâncând, recunoaște rolul tacâmurilor și se apropie singur de linguriță.
• prezintă semne de foame între mesele de lapte normale, semn că laptele matern/ formulă nu-i mai satisface nevoile energetice și nutriționale.

2. Concentrați-vă atenția asupra cărnii, a leguminoaselor, a vegetalelor și a cerealelor fortificate

În prezent nu a fost stabilit un consens în legătură cu ordinea alimentelor solide care vor fi introduse pentru prima oară în dieta sugarului. Astfel alegerea primului aliment se va face în funcție de particularitățile de dezvoltare ale sugarului. Acestea trebuie să fie accesibile, familiare, de preferat locale și procurate din surse sigure.

În cazul unui sugar eutrofic se propune inițierea diversificării cu legume. În mod clasic se propune introducerea supei de morcov și îmbogățirea progresivă a acesteia cu mai multe zarzavaturi (rădăcină de pătrunjel, păstârnac, dovlecel, țelină), respectiv creșterea progresivă a consistenței.

Prioritate au sursele de fier din alimentație și prin urmare se dorește introducerea cărnii, în care fierul este prezent în formă hem cu biodisponibilitate crescută.

Cerealele preparate în casă sau cele din comerț fortificate sau nu cu fier și/sau alte vitamine, minerale, sunt o sursă importantă de energie pentru bebeluși, în special în cazul deficitului de creștere.

Includerea fructelor în schema de diversificare poate fi întârziată în detrimentul legumelor, al cărnii și al cerealelor, vitaminele și mineralele prezente în acestea fiind asigurate în mare măsură și prin intermediul legumelor și al laptelui matern.

Acestea nu reprezintă o serie de reguli rigide, probabil singurul aspect mandatoriu al diversificării fiind respectarea individualității sugarului.

3. Alimentele vor fi introduse individual

Alimentele vor fi introduse individual, iar acestea se vor asocia doar dacă a fost verificată toleranța separat înainte. Principiul acestei practici nu este doar identificarea unor posibile reacții adverse alergice, ci remarcarea unei posibile intoleranțe a sugarului la alimentul respectiv. Fiecare bebeluș reacționează în mod diferit la ingestia unor alimente, unii dintre factorii suspectați fiind compoziția florei intestinale distincte și nu numai.

De exemplu, unele alimente pot provoca flatulență și prin urmare disconfort abdominal sugarului (dar și la adult). De regulă acestea sunt: cerealele (orz, ovăz, grâu), legumele (asparagus, broccoli, varză de Bruxelles, varză, conopidă, porumb, ceapă) și unele fructe (piersici, prune, caise, pere, citrice). Perele, prunele de exemplu pot induce un efect ușor laxativ sugarului, ceea ce ar putea fi confundat cu simptomatologia gastrointestinală a alergiilor alimentare.

În acest caz trebuie să se facă foarte bine distincția între alergie și toleranță redusă la un anumit aliment. Odată cu trecerea timpului organismul bebelușului se va obișnui să digere corespunzător astfel de alimente. Având în vedere valoarea nutrițională crescută pentru alimentația sănătoasă a sugarului, este inacceptabilă restricția lor din motive nejustificate clinic.

4. Se va oferi un răgaz de 3-4 zile între alimentele nou incluse în dieta sugarului

Recomandările generale propun spațierea introducerii oricărui aliment nou în schema de diversificare a bebelușului, la 3,4 până la 5 zile. În cazul în care sugarul nu prezintă risc alergic individual sau familial, iar alimentele noi au un conținut redus de proteine, respectiv potențial alergen scăzut, intervalul în care se verfică toleranța la acesta poate fi și de minimum 2 zile. Se va începe de fiecare dată cu cantități mici și se va urmări creșterea progresivă a porției administrate, în funcție de preferințele și apetitul sugarului.

5. Sunt sucurile de fructe sigure în dieta sugarului diversificat?

Sucurile obținute din fructe nu prezintă niciun beneficiu nutrițional dacă sunt administrate sugarului înainte de a împlini 1 an. Nici după acest prag sucurile din fructe nu manifestă beneficii nutriționale suplimentare prin comparație cu fructul întreg (pulpă), din contră, se constată o serie de riscuri pentru siguranța bebelușului și prin urmare nu este considerat o componentă esențială pentru o dietă sănătoasă și echilibrată. Această opinie contravine percepției foarte populare în rândul părinților și a publicului în general, cu privire la consumul de sucuri de fructe pentru o alimentație sănătoasă, însă această paradigmă se dorește schimbată în viitorul apropiat.

S-a observat faptul că un consum excesiv de suc de fructe încarcă caloric meniul zilnic și astfel se reduce apetitul pentru alimente mult mai nutritive și mai puțin zaharate, fructele fiind o sursă naturală de zaharuri simple din dietă. Unele studii au asociat consumul crescut de suc de fructe cu eșecul de creștere la sugari, statură mică și obezitate infantilă.

Nu se recomandă administrarea sucului de fructe în alimentația complementară a sugarului mai mic de 12 luni, în lipsa utilității clinice la indicația specialistului. Ulterior, aportul de suc nu trebuie să depășească într-o zi 60 ml de suc de fructe, maximum 120 ml/zi la copiii între 1 și 3 ani.

6. Cerealele fără gluten, cu gluten sau integrale?

Potrivit recomandărilor oficiale și ghidurilor de nutriție pediatrică cu privire la introducerea cerealelor în dieta sugarilor, au prioritate cerealele fără gluten din orez, griș de porumb, tapioca, printre cele mai frecvente.

Trebuie atent planificată introducerea treptată a glutenului înainte de împlinirea vârstei de 7 luni (fereastra de toleranță între 17 și 26 de săptămâni), în cantități mici care se cresc progresiv și în paralel cu alăptarea.

Cerealele integrale, deși au o valoare nutrițională superioară prin conținutul bogat de proteine, fibre, vitamine și minerale, prezintă dezavantajul unor concentrații crescute de fitați care se găsesc în mod natural și inhibă o parte din absorbția fierului provenit din dietă, inclusiv cel prezent în cereale prin fortificare. De aceea, excesul de cerealiere în alimentația sugarilor poate favoriza instalarea carenței de fier, respectiv a anemiei feriprive. În consecință, nu se recomandă administrarea de cereale integrale înaintea împlinirii vârstei de un an, în special dacă acestea reprezintă una dintre sursele principale de fier din alimentația sugarului.

O metodă pentru reducerea conținutului de acid fitic din cerealele integrale la jumătate o reprezintă înmuierea în apă călduță câteva ore (6 ore potrivit unui studiu de referință), clătirea și ulterior prepararea termică a acestora. Germinarea grâului și a leguminoaselor înainte de gătire poate influența de asemenea concentrația de fitați.

7. Alimentele alergene trebuie introduse în primul an de viață

Se recomandă introducerea graduală a potențialilor alergeni alimentari în schema de diversificare, inclusiv grâul, oul (în special albușul), nuciferele, arahidele, peștele și fructele de mare, înainte de  prima aniversare. Laptele de vacă poate fi de asemenea inclus în dieta sugarului între 9-12 luni în cantități mici. Este contraindicată administrarea acestuia ca sursă principală de lactate înainte împlinirii vârstei de un an.

Această recomandare este valabilă la copiii care au tolerat fără efecte adverse alimente mai puțin alergenice. În cazul unui sugar cu reacții alergice la un anumit aliment sau care dezvoltă dermatită atopică, respectiv are un frate sau un părinte cu alergie alimentară diagnosticată, trebuie consultat alergologul în vederea personalizării planului de introducere a alimentelor cu potențial alergen.

8. Textura alimentelor trebuie crescută progresiv

Deși ca părinte apare senzația că există tot timpul din lume pentru ca sugarul să descopere texturile diferite ale alimentelor, realitatea tinde să contrazică. Lucrurile se mișcă foarte reprede, iar trecerea de la supiță, la piureuri fine omogene, apoi la paste tot mai dense care să nu curgă din linguriță, la preparate zdrobite, cu cocoloașe („lumpy foods”) și apoi la alimente cu textură puțin dură sau care se înmoaie în contact cu saliva, manevrate de către sugar cu mânuțele lui („finger foods”) trebuie să se facă ținând cont de „ferestrele de oportunitate” critice, înainte de împlinirea a 9-10 luni.

9. Suspiciunea alergiilor alimentare trebuie validată de către alergolog

Suspiciunea alergiilor alimentare va fi comunicată în mod expres medicului pediatru și/sau alergologului care monitorizează evoluția stării de sănătate a copilului. Nu se vor impune restricții alimentare inutile fără confirmarea clinică a alergiei. 

10. Riscul de înecare/sufocare cu alimente la copil este real și poate fi prevenit!

• bebelușul trebuie supravegheat constant în timpul servirii meselor, să aibă o postură corectă în timpul hrănirii de către părinți, respectiv în momentul auto-alimentării. Servirea mesei nu va avea loc în mașină când nu este staționată sau în timp ce copilul se joacă și nu este atent la actul de alimentare;
• alimentele care prezintă risc crescut de înecare nu vor fi oferite sugarilor: nuci întregi, semințe, felii rotunde de crenvurști, bucăți de carne sau brânză, boabe de struguri ca atare, dropsuri, caramele, bomboane gumate, popcorn, unt de arahide sau alte paste tartinabile lipicioase, alte alimente rotunde sau cu consistență dură. Fructele și legumele cum sunt de exemplu merele și morcovii, vor fi administrate gătite sau crude, dar date prin răzătoare sau sub formă de piureuri;
• părinții trebuie să facă distincția între înecare sau „gagging” și sufocare sau „choking” pentru a acționa în consecință. Primul reprezintă o situație frecvent întâlnită atunci când micuții interacționează primele ori cu alimentele solide; poate părea traumatizant la momentul de respectiv, însă sugarul își revine, fiind capabil să respire și să comunice în scurt timp. Sufocarea în schimb are un debut silențios, dar degenerează repede și poate fi fatală pentru sugar.

Diversificarea înseamnă mai mult decât alimente; ea trasează primele direcții către un comportament alimentar sănătos.

Diversificarea se încheie „oficial” la vârsta de un an, când se presupune că bebelușul a interacționat cu alimente din toate grupele alimentare (legume, fructe, leguminoase, carne, ouă, pește, cerealiere, lapte și produse lactate, fructe și semințe oleaginoase, grăsimi și uleiuri vegetale), fiind pregătit pentru alimentația „adultă”.

Diversificarea este doar baza pentru principiului diversității în vederea unei diete sănătoase în copilărie și în viața adultă. De aceea este considerată un moment crucial în viața sugarului, dar și a părinților care primesc o a doua șansă pentru a-și corecta ei înșiși obiceiurile alimentare și a deveni modele pentru cei mici.