În fiecare an apar noi tendințe în ceea ce privește alimentația sănătoasă, iar la fiecare 5 ani, instituţiile de sănătate din sistemul american emit o listă de Recomandări, realizate în baza celor mai noi studii științifice. Recomandările pentru anul 2016 conțin multe lucruri cunoscute (despre fibre, reducerea cantității de sare etc.), dar există și câteva lucruri noi, interesante şi neobişnuite.
1. Mazărea – regina alimentelor
SUA a declarat anul 2016 „Anul Internațional al Leguminoaselor”. Leguminoasele sunt deseori subapreciate din punctul de vedere al gastronomiei, deși ele abundă în proteine, fibre, vitamine din grupa B și alți nutrienți folositori. În plus, ele nu conțin gluten, iar produsele fără gluten rămân la modă. Din clasa leguminoaselor fac parte mazărea, fasolea, bobii, năutul și soia.
2. Grăsimile rămân acolo unde trebuie să fie
Uitați despre laptele și iaurtul degresat, ele nu sunt folositoare, afirmă cercetătorii. Și mai puțin folositoare sunt produsele în care grăsimea din lapte este înlocuită cu grăsimi de cocos sau palmier. Produsele grase trebuie să rămână grase. Ouăle și creveții au fost reabilitați, fiind reincluşi în lista produselor sănătoase și folositoare.
Recomandările nutriţioniştilor din SUA, apropo, nu pomenesc deloc despre colesterol. În loc de aceasta, se recomandă reducerea consumului de grăsimi saturate până la 10% din aportul zilnic total de energie. Grăsimile saturate se găsesc și în copturi, și în deserturi, și în fast-food, de aceea ar fi bine să renunțăm în primul rând la ele, și nu la produsele de origine animală. Așa că mâncați liniștiți unt și beți chefir, dar rețineți: ele rămân folositoare atâta timp cât nu faceți excese.
3. Beți mai mult chefir, dar renunțați la sucurile carbogazoase
Iubitorii de cafea pot răsufla uşuraţi – Recomandările dietetice afirmă că un „consum moderat de cafea” este nu doar inofensiv, ci și folositor! Și asta, pentru că reduce riscul multor boli. Moderat se consideră consumul a 3-5 căni pe zi. Dar cu condiția renunțării la îndulcitori. Americanii recomandă renunțarea completă la orice băuturi dulci, inclusiv la sucurile carbogazoase, dar și la băuturile spirtoase, deşi într-o formă destul de interesantă. Experții afirmă că, având în vedere că oricum toți beau alcool, cantitatea acestuia trebuie redusă – 1 pahar de vin pentru femei și 1-2 pahare pentru bărbați.
4. Cerealele aborigenilor
În căutarea unor produse integrale cât mai folositoare, cercetătorii neobosiți nu încetează să ne surprindă cu noi descoperi. Abia dacă am început să ne obișnuim cu produse de genul bulgur și quinoa, să ne amintim de sorg și sago, că ne sunt prezentate kamut, amarant, farro și alte alimente exotice. Nu are importanță dacă cedați acestui agiotaj sau preferați hrișca tradițională, oricum nu pierdeți nimic: orice produse integrale sunt folositoare (sunt bogate în vitamina B și fibre), iar obișnuitul arpacaș este la fel de util ca produsele exotice enumerate mai sus.
5. Scandinavia este noua Mediterană
Astăzi este la modă să mâncăm ca vikingii. Noua dietă scandinavă, inspirată de alimentația sănătoasă a locuitorilor din Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Islanda, înlocuiește treptat dieta mediteraneană, atât de îndrăgită de noi, cu uleiul ei de măsline, fructe și midii. Acum în trend sunt uleiul de in, peștele nordic gras, iaurtul bogat în proteine și legumele „din grădina proprie”. Cercetătorii ne asigură că, alimentându-ne ca vikingii, vom deveni mai supli, vom normaliza tensiunea arterială și vom influența pozitiv asupra vaselor sangvine.
6. Entomofagia
În realitate, entomofagia la fel de înfricoşătoare cum sună – este vorba despre folosirea în alimentaţie a insectelor. Şi nu ne referim aici doar la greieraşii prăjiţi din restaurantele chinezeşti de mâna a doua. Totul este mult mai oficial: experţii au declarat greierii şi chiriacii drept proteinele viitorului, deoarece reprezintă o bună alternativă pentru carne. Pentru creşterea lor este nevoie de o suprafaţă mult mai mică şi de apă mult mai puţină. Totodată, ei conţin mult magneziu, fier şi calciu, iar grăsimi saturate mai puţine decât carnea de vită. Pentru trecerea de la vorbă la faptă nu a fost nevoie de prea mult timp: a fost iniţiată producerea făinii din greieri.
7. Carnea: da sau nu?
Dacă în anii trecuţi diferitele instituţii din sfera sănătăţii recomandau „un meniu preponderent vegetal” şi „reducerea consumului de carne roşie şi prelucrată”, acum experţii nu mai sunt la fel de categorici. Noile recomandări prevăd doar „diversificarea consumului de produse proteice, incluzând fructele de mare, carnea slabă şi de pui, ouăle, leguminoasele, alunele, nucile, seminţele şi soia”. Nu se pomenesc nici salamurile, nici burgerii, însă dacă ne amintim recomandările de limitare a grăsimilor saturate şi a sării, este mai bine să renunţăm la ele sau să le consumăm mai rar.
8. Alimentaţia raţională în locul calculării porţiilor şi caloriilor
Rămân în trecut dietele stricte, număratul caloriilor şi măsuratul porţiilor. Nu atât de repede pe cât am dori, dar trendul este vizibil. Noua tendinţă a alimentaţiei sănătoase presupune o abordare mai subiectivă a ceea ce mâncaţi: se ţine cont de lucrurile care ne plac la alegerea meniului, precum şi diferenţa dintre „saţietate” şi „satisfacţie”. Savanţii au descris chiar un nou sindrom: „Sătul, dar nesatisfăcut”. Desigur, nu este vorba să ne „satisfacem” cu chipsuri în faţa televizorului, ci să mâncăm produse sănătoase, bogate în fibre, să savurăm gusturile şi… să lăsăm „loc” pentru o bucăţică din desertul preferat.
