Deși se vorbește foarte mult despre depresia postpartum, care apare la unele proaspete mămici după venirea pe lume a bebelușului, foarte puțin se discută despre depresia prenatală, adică depresia care apare în timpul sarcinii.

De cele mai multe ori, stările emoționale mai puțin plăcute ale gravidei, se pun pe seama schimbărilor hormonale, fără să se ia în considerație o posibilă depresie. Într-adevăr, hormonii joacă un rol important, dar nu întotdeauna ei sunt „de vină”.

Uneori este vorba de o depresie prenatală sau antenatală - o afecțiune care poate avea cauze de natură fizică, socială sau emoțională. Aceasta se manifestă, de obicei, prin simptome precum: anxietate cronică, sentimentul de vinovăție, plâns, lipsa energiei, îngrijorări cu privire la relația cu partenerul, izolare, conflicte cu părinții și prietenii, frica de a cere ajutorul etc.

Depresia din timpul sarcinii este o problemă importantă și îngrijorătoare și în niciun caz nu trebuie să fie ignorată.

Cauzele depresiei în timpul sarcinii
Una dintre principalele cauze care provoacă declanșarea depresiei în sarcină e reprezentată de restricțiile ce apar de-a lungul sarcinii. Sarcina impune mai puțină mobilitate, un regim alimentar diferit și restricții de medicamente. 

Alte cauze ce pot genera o stare de disconfort semnificativ pentru viitoarea mamă țin de creşterea în greutate, oboseala, iritabilitatea şi de foarte multe ori, existența unui sentiment de îndoială în propriile forțe şi abilități, 

În cazul unui istoric de sarcini pierdute, această perioadă poate readuce în minte sentimentele de tristețe legate de acea pierdere, precum şi anxietate mare că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla din nou. 

Tratamentul depresiei prenatale
Depresia o poate determina pe gravidă să se neglijeze, să nu se mai alimenteze corespunzător, să nu respecte recomandările medicului, să nu se odihnească suficient și astfel să-și facă rău și să-i facă rău copilului din burtă. Anume din acest motiv, tratarea corespunzătoare a acestei afecțiuni este esențială atât pentru mamă, cât și pentru copil.

În primul rând, e important să se consulte un specialist. În unele cazuri, câteva ședințe la psiholog pot fi extrem de utile și eficiente. De asemenea, e bine ca și ceilalți membrii ai familiei să se implice, să-și arate susținerea și empatia.

Activități precum: plimbări în aer liber, diferite hobby-uri, ieșiri în oraș, cu prietenii sau orice alte activități interesante pentru viitoarea mămică, pot fi extrem de utile în lupta cu depresia. 

Cursurile pentru viitorii părinți, de asemenea, pot fi de mare ajutor, odată ce îi vor conferi gravidei încredere în propriile forțe, inducându-i ideea că va reuși să fie o mamă bună pentru copilul ei.

La fel ca în cazul depresiei care apare după momentul naşterii, depresia din timpul sarcinii poate să apară oricând şi nu are un punct de dezvoltare într-un anumit moment. O mămică poate avea o stare de depresie la începutul sarcinii, pe când altă mămică poate să se confrunte cu această stare spre finalul sarcinii, când toate trăirile pozitive se diminuează pe măsură ce momentul naşterii se apropie şi anxietatea creşte.

Dacă însă situația e mai gravă, medicul va prescrie un tratament medicamentos, luând, bineînțeles, toate măsurile necesare pentru siguranța fătului. 

Citește și: Rutina zilnică a unei mame cu 7 copii. Marina Cârnaț „Ei mă ajută mereu să am dispoziție bună...”