Creştinii ortodocşi de rit vechi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva - apărătoarea Moldovei. Tradiții și superstiții

La 27 octombrie, credincioșii de rit vechi o slăvesc pe Sfânta Parascheva, considerată apărătoarea Moldovei.

Cuvioasa s-a născut la începutul secolului al 11-lea, în satul Epivata, pe țărmul Mării Marmara, într-o familie avută.

Când a împlinit 10 ani, s-a dus la Constantinopol. Acolo, călugării au învățat-o să se bucure de viața duhovnicească. Va merge apoi la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va afla cinci ani. Pleacă apoi către Țara Sfântă, iar după ce vede Ierusalimul, se oprește la o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.

La 25 de ani, revine la locul de baștină, fără a spune cuiva cine este. După doi ani, trece la cele veșnice.

De Sfânta Parascheva se respectă o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții:

• Se fac praznice pentru morți și se împart ofrande, încep pregătirile de iarnă;
• Domnișoarele nu au voie să croșeteze sau să coase, pentru că nu se vor mărita în curând;
• Nu se mănâncă nuci și castraveți;
• Se mai zice că așa cum este vremea în această zi, așa va fi până la Sfântul Dumitru, dar și în celelalte sărbători ale anului.

Moaştele Sfintei Parascheva sunt păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi de peste 370 de ani.

Ele au puteri miraculoase, deoarece Cuvioasa a fost cunoscută drept protectoarea oamenilor care se confruntă cu probleme grave, dar și a celor ce nu-și găsesc liniștea sufletească.

În Moldova, în jur de 30 de femei poartă numele Parascheva, iar altele peste nouă mii se numesc Parascovia.

În multe sate şi oraşe din țară, de Sfânta Parascheva, este sărbătorit hramul localității.