Logoped: ”Dacă la un anișor copilul nu răspunde la numele său, mergeți urgent la medic”

Vorbirea nu apare dintr-odată, ci se dezvoltă treptat în primii ani de viață. Cea mai bună metodă pentru a preveni apariția întârzierilor de limbaj este ca părintele să vorbească și să interacționeze cât mai mult cu copilul în primul său an de viață. Atunci când copilul încearcă să spună ceva, părintele poate imita sunetele pe care acesta le scoate pentru a-l încuraja să comunice mai bine. Dacă întârzierea limbajului are alte cauze, în ciuda stimulării primite din partea familiei, atunci copilul trebuie văzut de un logoped pentru a putea stabili împreună ce trebuie făcut mai departe.

Ana-Maria Onică, fondatoarea unei clinici online de logopedie, vorbește despre semnele întârzierii de vorbire și despre când e momentul ca părinții să apeleze la un logoped. 

”Dacă, de exemplu, până la 7 luni copilul încă nu vocalizează, atunci părintele ar trebui să discute acest lucru cu medicul pediatru. Semne generale ale întârzierii limbajului ar putea fi atunci când, la un an, copilul nu răspunde încă la numele său și nu pare interesat de unde vin sunetele, la 2 ani încă nu folosește niciun cuvânt, la 3 ani nu poate forma propoziții simple, din 3 cuvinte, iar la 4 ani nu pronunță toate sunetele și știe foarte puține cuvinte.”, susține logopedul Ana-Maria Onică.

O perioadă bună pentru începerea terapiei logopedice în majoritatea cazurilor este în jurul vârstei de 3 ani. Însă este indicat ca părintele să contacteze un logoped imediat ce observă semne ale întârzierii limbajului, chiar și înaintea vârstei de 3 ani.

Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?

”Părintele îi poate citi copilului său cât mai des, poate înlocui o parte din timpul pe care copilul îl petrece pasiv în fața ecranelor cu exerciții online educative sau aplicații interactive, poate discuta frecvent cu cel mic despre lume și lucruri importante, inclusiv despre situatia excepțională creată de pandemie, și poate încerca să implice copilul în cât mai multe activități cu familia (mișcare și plimbări, excursii, activități creative de sărbători, jocuri în aer liber etc.)”, a mai adăugat specialista.