Este oare adevărat că vitaminele prenatale îngrașă?

Sarcina este o perioadă în care obezitatea pre-existentă își poate spune cuvântul asupra biologicului mamei și fătului sau poate fi o perioadă care favorizează obezitatea. Tot obezitatea, în perioada pre-sarcină, poate afecta în mod negativ balanța hormonală si fertilitatea, fiind necesară susținerea organismului cu vitamine si minerale. Însă și această acțiune se izbește de o serie de preconcepții, precum riscul îngrășării prenatale.

Mamele sunt, astfel, prinse la mijloc între diferitele opinii și sfaturi nutriționale și, deseori, ajung să se gândească la ce să sacrifice (siluetă vs. obezitate prin vitaminizare) și ce să facă (suplimentare, nutriție – vitaminizare), pentru a găsi balanța perfectă, necesară unei fertilității normale.

Ce efecte secundare pot avea vitaminele prenatale?

Uneori, bagajul genetic, stilul de viață și obiceiurile alimentare pot alcătui o configurație „norocoasă” în raport cu fertilitatea și atunci procesul de concepție vine natural. Însă, de multe ori, obținerea unei sarcini nu este atât de ușor de realizat și viitoarea mămică trebuie să găsească soluții pentru a contracara efectele negative ale lumii moderne în care trăim – marcată de stres, poluare sau chiar de un fond genetic mai puțin favorabil.

De exemplu, sindromul ovarului polichistic – manifestat și prin obezitate – face ca potențialele mame să își restricționeze aportul de vitamine din frica de a nu se îngrășa suplimentar, când, de fapt, frecvent, tocmai vitaminele pot avea o contribuție pozitivă asupra siluetei și fertilității, așa cum este acidul folic (vitamina B9). Importante sunt, în acest context, și soluțiile naturale, cu rol benefic în creșterea fertilității, precum Mio-inozitolul și Fructul-castității (Vitex agnus-castus). 

Un alt punct important îl reprezintă depășirea barierei dată de mitul „B-urilor (în special acidul folic dacă vorbim de sarcină) care îngrașă”, deși are efecte benefice pentru fertilitate. Cele mai frecvente cauze ale îngrășării sunt dezechibrele hormonale, emoționale, insulinice etc. și nu așa-zisa „poftă de mâncare dată de vitamine”.