Cum aflau femeile dacă sunt sau nu însărcinate folosind o ceapă sau un zăvor?

Testele de sarcină făcute acasă au devenit disponibile pe scară largă în 1978, deşi durau două ore şi indicau cu precizie un rezultat negativ doar în 80% din cazuri. În trecut, erau folosite metode simple, care acum ar părea oricui bizare şi inexacte.

În zilele noastre, testele de sarcină funcționează prin detectarea nivelurilor de hormon gonadotropină corionică umană (hCG) din urină. Acest hormon este prezent după implantarea ovulului, care are loc între a şasea şi a douăsprezecea zi după fertilizare şi este secretat de celulele care încep să formeze placenta.

Înainte de inventarea acestui dispozitiv miraculos care este testul de sarcină, cel mai bun mod de a detecta o sarcină era proba timpului. Totuşi, deşi ar putea fi o surpriză plăcută să afli dacă există într-adevăr o sarcină sau nu în stilul vechi, prin observarea simptomelor clasice precum vărsături, lipsa menstruației, cei mai mulți doreau să ştie cât mai devreme dacă vor avea un copil sau nu.

Testul zăvorului

O colecție a tradițiilor medicale pentru femei scrise la sfârşitul secolului al XV-lea indica celor care voiau să afle dacă există sau nu o sarcină în evoluție să facă acest test.

„Dacă vreți să ştiți dacă o femeie este însărcinată, trebuie să o rugați să urineze într-un vas şi apoi să puneți un zăvor sau o cheie în el, dar este mai bine să folosiți un zăvor. Lăsați acest zăvor în vas timp de trei sau patru ore, apoi aruncați urina şi scoateți zăvorul. Dacă vedeți o formă lăsată de zăvor în vas, fiți siguri că femeia este însărcinată”.

Pe cât de bizar sună aceste test, era cunoscut deja faptul că urina unei femei gravide are ceva diferit. De aceea, „profeții în urină” din secolul al XVI-lea au susținut că ar putea determina dacă o persoană urmează sau nu să aibă un copil în funcție de culoarea şi caracteristicile urinei acesteia. Unii au amestecat urina cu vinul şi au observat rezultatele. Era un test care ar fi putut avea succes, dat fiind faptul că alcoolul poate reacționa la proteinele prezente în urina gravidei. Desigur, aceşti experț nu s-au limitat doar la persoanele însărcinate, ci spuneau că pot spune dacă cineva suferă de o anumită boală prin examinarea urinei persoanei în cauză.

Testul cepei

Grecii antici par să fi avut o înțelegere neclară asupra anatomiei. Hipocrate, lăudat ca fiind părintele medicinei, sugera ca o persoană care suspecta că ar putea fi însărcinată să introducă o ceapă sau altă legumă cu bulbi şi miros puternic, în interiorul vaginului, peste noapte. Dacă respirația persoanei mirosea a ceapă a doua zi dimineață, nu era însărcinată. Testul se baza pe ideea că nu exista un făt dacă pântecele era deschis şi mirosul de ceapă ajungea până la gură. Dacă persoana ar fi fost însărcinată, pântecele ar fi fost închis.