Moldovenii sărbătoresc marți, 7 ianuarie, Nașterea Domnului pe stil vechi. Crăciunul reprezintă mai mult decât împodobirea bradului, masă în familie sau cadouri. Nașterea Domnului este una dintre principalele sărbători domnești, care ne face să privim viața și lumea altfel.
Pe lângă tradițiile legate de această sărbătoare, moldovenii au și câteva superstiții. De exemplu, se spune că în ziua de Ajun gospodinele trebuie să pregătească mâncăruri alese, pentru a aduce belșug în case.
În ajunul Crăciunului există superstiţia să nu se bea rachiu, întrucât se spune că acesta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel care-l bea, zicând că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor.
De Ajun nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul.
Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, pentru ca albinelor să le meargă bine şi să nu le scape pe vremea roitului.
În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.
Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite pizma şi supărarea, certurile şi loviturile: cel ce loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni câți a dat.
Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ''Cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame''.
Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: „Măr, astfel rodnic să fii, cum stă aluatul pe mâinile mele”.
În ziua de Ajun se prepară un anumit număr de bucate de post, din acele cereale, legume și fructe care se cultivă peste an, pentru a rodi din belșug: grâu fiert îndulcit cu miere și nuci, prune afumate, bob fiert, sarmale cu crupe, vărzare, ciuperci tocate cu usturoi, fasole făcăluite, toate fiind cu grijă aranjate pe masa din „casa mare”.
Pe masa de sărbătoare, moldovencele se străduiesc să nu lipsească bucatele preparate din carne de porc. Bucatele tradiționale de Crăciun sunt friptura și cârnaţii de porc, sarmalele, răciturile, peştele, pâinea, „crăciuneii”, fructele, dulciurile şi băuturile. În unele regiuni ale țării, se obișnuiește ca în dimineața de Crăciun să se servească mămăliga, căreea îi sunt atribuite conotații magice.
Oricare ar fi tradițiile și obiceiurile, cert este că sărbătoarea Crăciunului ne adună la casa părintească, lângă cei dragi. Este un moment când privim viaţa altfel și ne deschidem sufletul mai uşor.