Maslenița este sărbătoarea specifică poporului slavon, care datează încă din antichitate. Aceasta este petrecerea de adio a iernii.
Se serba în perioada de tranziție de la iarna geroasă la primăvara, timp în care totul se trezește la viață, iar oamenii reîncep munca la pamînt. Acele zile erau numite și Zilele Clătitelor. Gheața se stropea iar cu infuziile pregătite în prealabil se decora gheața în trei culori: galben, verde și albastru. În jurul acestui loc marcat, simbol al cîmpiei, al fîneții, se încingeau dansuri, se fredonau cîntece specifice acestui ritual. Clătitele erau destinate pentru degustație - blinele, clătite cu unt topit și erau numite Clătite Bune. Clătitele se coceau în cantități mari, nu mai puțin de 20. Ele simbolizau soarele. Ca umplutură era brînza de vaci, în memoria Creatorului Lumii, care a făurit lumea la fel cum gospodinele pregătesc astăzi brînza din lapte.
După ce întindeau o horă nimită horovod, ei plecau pe la casele oamenilor cu săniile umplute cu fîn, care erau trase de trei cai. Iată în urma acestor plimbări a și apărut sărbătoarea clătitelor - Maslenița.
În prima zi din săptămînă, se obișnuia să se facă din zăpadă așa-zisa Masleana, care era împodobită cu produse din aluat, colțunași și clătite, se mai turna deasupra bere și must. Tot în aceeași zi se organizau întreceri cu săniile.
Cele șapte zile de sărbătoare nu erau numai un motiv de petrecere a iernii și a pregătirilor de primăvară, aceasta mai era și săptămîna, în care nu i se refuza nimănui gustarea bucatelor, iar cei care erau mai îndestulați trebuia să împartă celor săraci făină și boabe.
Mult mai tîrziu, fiecărei zile din această săptămînă i s-a dat cîte un nume:
Luni – Întîlnire, Marți – Cochetare, Miercuri – Gurmand, Joi – Ospăț, Vineri – Serile soacrei, Sîmbătă - Serile Cumnatei, Duminică – Duminica Iertării.
Maslenița se încheia cu arderea saniei cu fîn – ca un simbol de îngropare a lungii ierni, dar mai tîrziu această tradiție a fost înlocuită cu arderea mătăhălii – Iarna-Cloanța și numaidecît în ultima zi din săptămîna Masleniței oamenii trebuie să-și ceară iertare unul de la altul. Astfel oamenii se pregăteau pentru zilele de post, cînd în alimentație nu folosesc produsele din carne.