Strănuți zgomotos sau încet? Felul în care o faci spune multe despre caracterul tău

Strănutul este un reflex fiziologic al oricărei persoane, însă puţini ştiu că felul în care strănutăm poate spune multe despre personalitatea noastră. În timp ce unii se fac auziți la propriu atunci când strănută, alte persoane își depun toată silința pentru a-l face cât mai silențios. Ce legătură are acest reflex cu comportamentul nostru în viața cotidiană, află în continuare.

Strănutul zgomotos şi strănutul repetitiv

Cei care strănută puternic, zgomotos, repetitiv sau mult timp sunt oameni carismatici, cu aptitudini de lideri influenţi. Sunt sufletul petrecerilor, au imaginaţie, sunt spontani, optimişti şi deschişi către a cunoaşte oameni şi idei noi. Nu sunt atenţi la detalii şi nu suportă să fie neglijaţi

Strănutul discret

Cei care strănută aproape imperceptibil sau care se feresc atunci când o fac sunt oameni politicoşi, prietenoşi şi calzi. Nu suportă conflictele şi sunt mereu atenţi să nu deranjeze. Calmi, loiali şi buni ascultători, sunt (prea) interesaţi de gura lumii şi preferă să rămână în umbră.

Cei care încearcă să evite strănutul

Din această categorie fac parte oameni decişi şi eficienţi. Pe cât sunt de puternici, pe atât sunt de exigenţi cu ei înşişi şi cu cei din jur. De cele mai multe ori faptul că încearcă să se abţină are ca rezultat un strănut zgomotos.

Cei care îşi acoperă gura

Sunt persoane rezervate, ordonate şi corecte, mereu dispuse să respecte regulile. Precizia şi acurateţea sunt cuvintele de ordine în viaţa lor, dar la fel şi solitudinea. Cei din această categorie sunt rigizi şi foarte critici.

Ce provoacă strănutul?

Strănutul poate fi provocat de aerul umed sau rece, inspirarea gazelor toxice sau a fumului, praf, depunerile pe căile respiratorii cauzate de boli respiratorii, etc.

În timpul strănutului, particulele de aer şi de substanţe eliminate circulă cu o viteză foarte mare. Potrivit unui studiu, cercetătorii au arătat că viteza maximă a unui strănut este de 4,5 metri pe secundă, adică puţin peste 16 kilometri pe oră. Această viteză este comparabilă cu viteza aerului expirat în urma tusei. O tuse violentă poate expulza din piept un volum mai mare de aer, ce necesită chiar mai multă forţă. Specialiştii atrag însă atenţia că rezultatele ar fi putut fi uşor diferite dacă ar fi fost aleşi alţi voluntari.

Odată cu strănutul, se elimină o mulţime de substanţe rezultate din secreţia noastră nazală. Astfel, este recomandat să se acopere nasul cu o batistă pentru a nu risca să-i contaminăm pe ceilalţi. Nu trebuie omisă nici gura, deoarece se elimină peste 100.000 de mici particule de salivă odată cu strănutul.

Etapele strănutului

• Plămânul acumulează cât mai mult aer printr-o inspirare profundă
• Ochii se închid datorită unui reflex
• Glota se blochează pentru moment
• Diafragma se îngustează, iar presiunea interioară a corpului crește brusc și considerabil
• Coardele vocale scot un sunet specific însoțit de o expirare bruscă