Speranțe spulberate: Vara nu va face ca virusul de tip nou să dispară

Mulți oameni sperau că sosirea verii va încetini răspândirea coronavirusului, dar cercetătorii canadieni spun că nu este cazul. Temperaturile de vară nu par să aibă același efect pozitiv precum măsurile de sănătate publică - închiderea școlilor și distanțarea socială.

Care este rolul căldurii asupra coronavirusului?

Aceasta este una dintre numeroasele întrebări pe care oamenii de știință și le-au pus cu privire la SARS-CoV-2, în încercarea de a stabili dacă temperaturile crescute, odată cu sosirea zilelor însorite, vor avea un impact asupra dispariției pandemiei de COVID-19.

Într-adevăr, s-a stabilit că o temperatură mare ucide virusul în mașina de spălat, de aceea s-au recomandat programele de spălare care să aibă cel puțin 30 de minute la 60° C, pentru o decontaminare corectă. Însă legat de climă, un studiu¹ realizat de cercetătorii de la Universitatea din Toronto sugerează că vremea bună nu va fi de mare folos în încetinirea răspândirii noului coronavirus.

Savanții recomandă să nu se compare traiectoria epidemiei de coronavirus cu cea a gripei

Gripa dispare în mare parte când vremea se încălzește, mulți oameni au sperat că acesta va fi și cazul bolii COVID-19. Însă nu trebuie uitat că majoritatea oamenilor sunt cel puțin parțial imuni la gripă, datorită vaccinurilor. Dacă sezonul gripal revine în fiecare toamnă, este din cauza mutațiilor virusului care permit un nou val de infecții, favorizate de vremea care se răcește. Pe de altă parte, coronavirusul nu are nevoie de condiții favorabile pentru a prospera, deoarece oamenii nu sunt imuni la el, concluzionează oamenii de știință.

Temperatura aerului nu pare a fi asociată cu răspândirea bolii COVID-19 

Autorii studiului nu au găsit nicio asociere între temperatura dintr-o țară sau latitudinea la care este ea situată și răspândirea SARS-CoV-2. Este vorba de niște rezultate preliminare, dar acestea sunt suficiente pentru a stârni îndoieli cu privire la faptul că vara va face ca această pandemie să dispară. Studiul de față, spun cercetătorii, oferă dovezi importante, folosind date globale legate de epidemia de COVID-19. Pentru analiză au fost colectate date din 144 de zone geopolitice (țări și provincii din întreaga lume), care au avut cel puțin 10 cazuri de COVID-19.

A fost luat în considerare un număr de peste 375.600 de cazuri confirmate de COVID-19. Pentru a estima rata de creștere a epidemiei, cercetătorii au comparat numărul de cazuri din două perioade ale aceleiași luni (7-13 martie și 21-27 martie), pentru a stabili influența anumitor factori specifici (temperatură, grad de umiditate, măsurile luate de autorități, etc.) asupra acesteia, dar și a măsurilor luate de autorități în aceste locuri în perioadele respective (cum ar fi închiderea școlilor, restricțiile în ceea ce privește adunările publice și distanțarea socială). 

Rezultatele au arătat că nu există dovezi că țările care au avut vreme caldă în luna martie ar fi avut un avantaj față de țările cu climă mai rece. În schimb, intervențiile de sănătate publică s-au dovedit a fi eficiente în reducerea răspândirii SARS-CoV-2.

Măsurile de sănătate publică, mai eficiente în încetinirea răspândirii COVID-19

Oamenii de știință spun că intervențiile autorităților, precum închiderea școlilor și luarea altor măsuri de sănătate publică sunt acțiunile care au un efect pozitiv vizibil în descreșterea epidemiei.

Este important, deci, ca oamenii să știe că vara nu va face ca virusul să dispară, subliniază cercetătorii, însă, cu cât se respectă mai mult recomandările autorităților de sănătate publică, cu atât este mai mare impactul asupra încetinirii creșterii epidemice. Aceste măsuri ale autorităților au fost singurul lucru care a funcționat până în prezent pentru a încetini epidemia.