mamaplus

Somnul insuficient sau neodihnitor afectează grav creierul și scade imunitatea

-
//
05.04.2022

Semnele unei calități slabe a somnului includ senzația de somn sau oboseală chiar și după ce ai dormit suficient, trezirea repetată în timpul nopții și simptomele unei tulburări de somn, cum ar fi sforăitul sau gâfâitul ori. De asemenea, crampele de la picioare, furnicăturile, dificultățile de respirație, insomnia cronică sau orice alte simptome pot te împiedica să dormi bine. Lipsa somnului sau o calitatea proastă a acestuia nu afectează doar atenția ci și sistemul imunitar și cu timpul poate favoriza apariția unor boli grave.

Unul dintre cele mai mari studii cu privire la somn derulate până în prezent de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan a demonstrat că privarea de somn ne afectează mult mai mult decât au sugerat teoriile anterioare.

Cercetarea oamenilor de știință americani nu este doar unul dintre cele mai mari studii, ci și primul care a evaluat modul în care privarea de somn afectează capacitatea de a finaliza o serie de pași. Acest studiu se bazează pe cercetările anterioare și a cuantificat efectul lipsei de somn asupra capacității unei persoane de a urma o procedură și de a menține atenția.

„Cercetările noastre au arătat că privarea de somn dublează șansele de a face erori și triplează numărul de lipsuri în atenție, ceea ce este uimitor. Persoanele lipsite de somn trebuie să fie precaute în absolut tot ceea ce fac și pur și simplu nu pot avea încredere că nu vor face erori costisitoare și cu consecințe tragice”, au declarat coautorii cercetării Fenn și Michelle Stepan.

Prin aceste descoperiri oamenii de știință speră că oamenii vor fi capabili să recunoască cât de semnificativ sunt împiedicate abilitățile lor din cauza lipsei de somn.

De câte ore de somn avem nevoie, în funcție de vârstă

Statisticile arată că mai puțin de o treime din persoanele care au probleme legate de somn caută ajutor specializat, în condițiile în care majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau sunt tratabile.

La nivel global, printre afecțiunile frecvente se numără: sindromul de apnee în somn (cu prevalență de 4% la bărbați şi 2% la femei), insomnii (afectează 1-10% din populația generală, crescând până la 25% la vârstnici), sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsie – adormirea bruscă în timpul zilei în perioada de veghe.

Orele de somn de care ai nevoie se modifică odată ce înaintezi în vârstă. Experții Academiei Americane de Medicină a Somnului și ai Societății pentru Cercetarea Somnului recomandă ca într-un interval de 24 de ore:

  • nou-născuții de 0-3 luni să aibă 14-17 ore de somn;
  • copiii de 4-12 luni să doarmă 12-16 ore;
  • copiii mici de1-2 ani să aibă 11-14 ore de somn;
  • preşcolarii în vârstă de 3-5 ani să se odihnească 10-13 ore;
  • copiii de vârstă școlară, de 6-12 ani să doarmă 9-12 ore;
  • adolescenții de 13-18 ani să aibă 8-10 ore de somn;
  • adulții cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să se odihnească 7 sau mai multe ore pe noapte;
  • adulții de 61-64 de ani să doarmă 7-9 ore;
  • adulții mai în vârstă, de 65 de ani sau mai mult să se odihnească 7-8 ore.