Încă din timpuri preistorice, omul a mâncat frunzele sfeclei, ulterior descoperind multiplele beneficiile ale rădăcinii. Este o legumă foarte rezistentă iarna și, totodată, un ajutor extraordinar pentru organism în timpul sezonului rece.
Sfecla roșie este o adevărată minune pentru sănătatea copiilor, încă din timpul vieții intrauterine. Această legumă se numără printre puținele alimente-medicament recomandate femeilor însărcinate, substanțele sale active protejând bebelușul în pântecele mamei. De mai bine de 150 de ani, medicina naturistă consideră această legumă ca fiind o adevărată legendă. Asta în principal datorită proprietăților sale vindecătoare pentru bolile sângelui, în cele tumorale sau ale ficatului.
Ce substanțe nutritive conține sfecla roșie?
O mulțime! Și toate foarte bune pentru tratarea sau prevenirea diverselor boli. Printre cele mai importante se numără acidul folic (vitamina B9) atât de necesar dezvoltării armonioase a bebelușului. Chiar și femeile ce doresc să rămână însărcinate sunt sfătuite să consume cât mai multă sfeclă roșie, datorită creșterii gradului de fertilitate de către aceeași vitamină B9. Sfecla roșie conține și mult potasiu, ce ajută reglarea tensiunii arteriale și protejează inima. Alte minerale conținute: magneziu, fier, cupru, mangan, iod și zinc.
În sfecla roșie se găsește o combinație unică de sodiu și calciu (10:1), combinație care are rolul de a dizolva calciul în exces. Vitaminele sunt și ele prezente într-o gamă variată și bogată, având efecte în îmbunătățirea metabolismului, combaterea anemiei și detoxifierea ficatului prin dizolvarea grăsimilor. Efectul de energizare și remineralizare a organismului este dat de vitaminele A, B, C și E.
Când pot introduce sfecla roșie în alimentația copilului meu?
Fiind o plantă rădăcinoasă, cei mai mulți medici recomandă introducerea ei în alimentație în jurul vârstei de 7 luni. Principala temere este legată de eventualele substanțe nesănătoase de genul nitraților, pe care le poate conține. Însă, dacă aveți o sursă de încredere care vă poate furniza sfeclă roșie, eventual bunica sau bunicul, puteți încerca să o prezentați bebelușului chiar de la 6 luni.
Cu toate astea, recomandarea noastră fermă este să discutați și cu medicul pediatru curent despre momentul introducerii sfeclei roșii în alimentația copilului vostru.
Cum pot prepara sfecla roșie pentru copilul meu?
Foarte puține persoane îi agreează gustul în stare crudă, așa încât, de obicei, nu este consumată singură ci este asociată în salatele de crudități cu alte rădăcinoase, cum ar fi morcovul, țelina, pătrunjelul, sau cu salată verde ori varză roșie. Substanța care dă culoarea roșu-sângerie sfeclei se numește betalaină, iar de prezența ei se leagă mai toate proprietățile antitumorale și antioxidante ale acestei legume. Însă betalaina este destul de sensibilă la fierbere și extrem de sensibilă la coacere.
Ca atare, sfecla roșie nu va fi consumată coaptă, ci doar fiartă, și nu oricum, ci doar în coajă, și doar până se înmoaie (se verifică prin împungere cu o furculiță). De asemenea, sucului de sfeclă roșie i-a fost atribuit de către terapeutul naturist austriac Rudolf Breuss rolul de a fi unul din cele mai puternice remedii în tratarea cancerului și a leucemiei. Sucul de sfeclă roșie scade presiunea arterială și are efect antifebril în cazul unei viroze.
Consumând acest suc, metabolismul organismului se îmbunătățește, iar ficatul este ajutat să funcționeze mai bine. Pentru a face un suc delicios celor mici, puteți adăuga în storcătorul de fructe pe lângă sfeclă și câțiva morcovi. Copiilor slăbiți, anemici sau care nu au poftă de mâncare le poate fi prescrisă o cură cu acest suc, fiind recomandat a fi băut cu lingurița, pentru a avea efecte mai puternice.
Ce e bine de știut despre sfecla roșie?
Dacă păstrați codițele sfeclei, aceasta își va menține mai mult timp gustul și culoarea, putând fi păstrată în lada de legume a frigiderului până la două săptămâni. Cu cât sfecla este mai mică, cu atât este mai dulce. La aproximativ 15% dintre cei care consumă sfeclă roșie, urina capătă o culoare roșie, fenomen denumit beturie. Acest lucru nu arată vreo afecțiune sau intoxicație, ci doar o incapacitate parțială a organismului de a asimila anumiți nutrienți din sfeclă.
Așa că nu vă alarmați dacă scutecul copilului devine mai roșiatic când este udat. Același lucru se poate întămpla și cu culoarea scaunului. La doze mari de suc de sfeclă roșie sau la sucul de sfeclă consumat simplu, fără suc de morcov, pot apărea stări de greață.
