Helicobacter pylori este o bacterie care ne poate aduce multe complicații. Cel mai important aspect este să o menținem inactivă, întrucât infecția declanșată predispune la probleme digestive serioase și chiar la cancer! Mai multe informații despre această bacterie aflăm de la Dr. Alexandra Cristea, medic gastroenterolog.
Helicobacter pylori este o bacterie, un organism care se găsește la aproximativ 50% din populația globului, a cărui prezență a fost semnalată în 1983 de către biologul Warren și clinicianul Marshall. Marea majoritate a oamenilor nu au simptome și nu vor avea de suferit în urma acestei infecții. Totuși, Helicobacter pylori este responsabil de multiple probleme medicale digestive.
El se găsește în mod normal la nivelul stomacului, în mediu acid și poate duce la apariția gastritei, a ulcerului sau mai rar, chiar a cancerului gastric.
Nu se știe cu exactitate motivul pentru care aceste boli al căror factor de risc este Helicobacter pylori îi afectează pe unii pacienți, în timp ce alții rămân asimptomatici.
Factorii de risc:
Cea mai comună cale de transmitere a H. pylori este calea orală (gură la gură, salivă sau secreții) sau fecal-orală (prin ingerarea alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale).
Odată ingerat, H. pylori atacă stratul de țesut protector de la nivelul stomacului. Ca urmare, se eliberează anumite enzime și toxine și se activează sistemul imun.
Împreună, acești factori pot în mod direct sau indirect să producă injurii la nivelul celulelor stomacului sau duodenului.
Rezultatul este o inflamație cronică a pereților stomacului (gastrita) sau a duodenului (duodenita). Stomacul sau duodenul devin vulnerabile în fața efectelor sucurilor digestive, cum este sucul gastric acid.
Semne și simptome:
Atunci când apar, simptomele sunt nespecifice și pot include:
- Durere sau disconfort abdominal (de obicei în etajul abdominal superior);
- Greață, vărsături;
- Balonare;
- Inapetență (lipsa poftei de mâncare);
- Senzație de sațietate precoce (pacientul se satură și se simte plin după o cantitate mai mică de mâncare decât înainte);
- Scaune de consistență mai scăzută (mai moi);
- Respirație neplăcută.
Metode de diagnostic:
Pacienților care nu prezintă simptome nu li se recomandă testarea de rutină, decât la indicația medicului.
Pacienții simptomatici au la dispoziție:
- Antigenul fecal pentru H. pylori (din materiile fecale)- este de obicei pozitiv în stadiile inițiale ale infecției, se folosește de rutină, pentru controlul post tratament;
- Testul respirator (testul ureazei)- presupune detectarea amoniacului în aerul expirat de pacient (în prezența H. pylori enzima ureaza determină scindarea ureei în amoniac și dioxid de carbon);
- Anticorpii serici pentru H. pylori (din sânge)- în practică au o utilizare restrânsă, deoarece nu fac diferența între infecția acută sau cronică și pot persista mult timp dupa dispariția H. pylori, motiv pentru care nu se recomandă tratarea infecției H. pylori doar în urma acestei analize;
- Gastroscopia (endoscopia digestivă superioară) cu biopsie (recoltarea unei probe de la nivelul mucoasei stomacului) – este o metodă invazivă, care presupune examinarea directă a esofagului, stomacului și duodenului prin introducerea unui tub flexibil cu o cameră video în vârf (endoscopul); este cea mai eficientă metoda, deoarece se vizualizează aspectul mucoasei, se evidențiază gastrita, ulcerul sau alte modificări, putându-se recolta și biopsii de la nivelul leziunilor.
Tratament:
Se recomandă tratarea pacienților simptomatici, în special a pacienților cu antecedente de ulcer, pacienți cu gastrită sau ulcer activ sau a pacienților care iau antiinflamatorii pe termen lung (aspirină, diclofenac, naproxen, ibuprofen etc).
Nu există, din păcate, un medicament care singur să distrugă această bacterie, există mai multe scheme de tratament ce implică o asociere de cel puțin trei medicamente – un antisecretor și două antibiotice administrate pentru cel puțin 14 zile.
Antisecretorul (inhibitor de pompa de protoni) are rolul sa reducă aciditatea și să ajute vindecarea mucoasei gastrice sau duodenale. Exemple: Omeprazol (Omeran, Omez) mai rar folosit, Pantoprazol (Controloc), Lansoprazol (Lanzul), Esomeprazol (Nexium, Helides, Emanera).
Pentru efectul bactericid (distrugerea H. pylori) sunt necesare antibioticele, cele mai frecvent utilizate fiind Amoxicilina și Claritromicina.
În caz de alergie la Amoxicilină, se pot utiliza Metronidazolul și Tetraciclina.
Din păcate, aproximativ 50% dintre pacienți pot prezenta efecte adverse ale medicației prescrise, de cele mai multe ori ușoare, precum: scaune diareice, crampe, gust metalic (antibiotice).
Se recomandă pacienților să evite consumul de alcool pe perioada tratamentului, în special cu Metronidazol, deoarece pot apărea grețuri, vărsături, transpirații, înroșirea feței și a pielii, bătăi rapide ale inimii (tahicardie).
La încheierea tratamentului (la 14 zile după finalizarea acestuia) trebuie verificată eradicarea bacteriei.
Cea mai simplă și recomandată metodă este examenul de scaun, detectarea antigenului fecal pentru H. pylori.
Acesta trebuie să fie negativ. Verificarea se poate face și prin testul respirator. Nu se recomandă dozarea anticorpilor serici (din sânge), deoarece, cum spuneam anterior, aceștia persistă și după eliminarea bacteriei.
Un procent de până la 20% dintre pacienți nu sunt vindecați în urma unei prime cure de tratament și necesită un al doilea regim, cu alte antibiotice.
De reținut aspecte practice:
- Nu trebuie să urmați un regim alimentar anume, trebuie doar să eliminați din alimentație acele alimente care vă cauzează disconfort; recomand evitarea fumatului și a consumului de alcool, deoarece au efecte nocive la nivelul mucoasei tubului digestiv și îngreunează vindecarea;
- H. pylori este un factor de risc pentru cancerul gastric (recunoscut de către Organizația Mondială a Sănătății, OMS), însă acest lucru nu înseamnă că orice pacient cu această infecție va dezvolta sau este la risc pentru acest tip de cancer; discutați întotdeauna cu medicul dvs.;
- Asocierea medicamentului antisecretor cu antibiotice este singura schema de tratament dovedită pentru eradicarea bacteriei, nu apelați la metode alternative (naturiste ex. Mierea de Manuca, gelul de aloe vera etc) deoarece nu au o bază științifică;
- Urmați întotdeauna tratamentul exact cum vi l-a prescris medicul specialist, nu cum vă spune farmacistul, vecinul sau altcineva; medicul vă prescrie tratamentul în urma unui consult, astfel cunoaște istoricul dv. medical și poate face ajustările necesare.