În creier, găsim un centru care comandă ieşirea aerului din plămâni. N-avem însă un centru care să ne comande intrarea aerului în arborele respirator, spun specialiștii. Ca să intre bine aerul, tot aparatul respirator trebuie să fie normal şi nu îngustat de grăsime. Aerul intră în plămâni prin așa numita presiune negativă. Dacă găsește căi respiratorii normale. Grăsimea se depune ușor în interiorul gâtului. Limba devine mai lată. Faringele este înfășurat. Mai jos de nas, găsim valul palatin și așa numitul omușor. Devin prea mari odată cu îngrășarea. Și împiedică respirația corectă.
”Zona prin care circulă aerul, diametrul căilor aeriene se diminuează în timpul nopții la nivelul gâtului și capului și ajung și mai multe lichide. Această creștere a cantității de lichide contribuie suplimentar la diminuarea capacității respiratorii. Sunt persoane care se trezesc cu fața umflată, umflături sunt și în exterior și în interior”, susține Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog.
Grav este că așa apare cel mai adesea apneea în somn, adică oprirea respirației.
”Când omul nu mai respiră, corpul nu mai primește oxigen suficient, iar primul afectat e creierul, ce resimte omul uită, dar are doar 40 de ani”, a mai adăugat medicul pneumolog.
Apneea trebuie investigată de un medic pneumolog
În sânge crește cantitatea de dioxid de carbon, iar consecința poate fi infarctul. Apneea în somn trebuie investigată de pneumolog. Pe de altă parte, eventualele depuneri de grăsime pe arterele carotide, situate la gât, arată riscul de accident vascular cerebral. Apneea în somn, oprirea respirației, crește suplimentar riscul de accident vascular cerebral.
”Creierul are un consum foarte mare de oxigen, care este adus categoric prin fluxul sanguine. Orice tulburare în oxigenare se simte și în activitatea creierului”, afirmă Dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg.
Și din aceste motive, kilogramele în plus nu sunt o problemă estetică, ci una de sănătate. Medicul este cel alături de care rezolvați problema.