De ce femeile pot fi de patru ori mai predispuse la COVID-19 de lungă durată

Cercetătorii au început să studieze cauzele pentru care COVID-ul de lungă durată este mai des întâlnit la femei decât la bărbați. Raportul dintre femei şi bărbați în ceea ce priveşte COVID-19 de lungă durată este de patru la unu, arată mai multe studii, menționate de The Guardian.

Cercetătorii au observat, odată cu studierea COVID-ului de lungă durată, că acesta era înregistrat mai des la tineri, în special la femei, ajungându-se la un raport de patru la unu (femei/bărbați), conform unui studiu din 2020 realizat de la un spital din Paris. De altfel, procentul mare al femeilor a fost confirmat şi de clinici din SUA (Colorado), Suedia sau Anglia.

„Circa 66% din pacienții noştri au fost femei. Multe dintre ele lucrau cu normă întreagă, au copii mici, iar acum mai mult de un sfert dintre ele nu pot să lucreze deoarece se simt rău. Din punct de vedere economic, este o catastrofă”, a afirmat dr. Melissa Heightman, care conduce o clinică de îngrijire post-COVID din nordul Londrei.

Prof. Akiko Iwasaki, imonolog la Şcoala de Medicină a Universității Yale din Conneticut, a descoperit că celulele T – un grup de celule importante pentru sistemul imunitar, care caută şi distrug celulele infectate cu virus – sunt mai active la femei decât la bărbați în stadiul incipient al infecției. Se crede că acest lucru se datorează geneticii. „Femeile au două copii ale cromozomului X”, spune Iwasaki. „Şi multe dintre genele care codifică diferite părți ale sistemului imunitar sunt localizate pe acel cromozom, ceea ce înseamnă că diferite răspunsuri imune sunt mai puternice la femei”, explică acesta.

Conform aceleiaşi surse, mai există o teorie numită ipoteza compensării sarcinii, care spune că femeile aflate la vârsta reproducerii au un răspuns imun mai reactiv la un agent patogen, deoarece sistemul lor imunitar a evoluat pentru a asigura o protecție sporită în timpul sarcinii. Acest răspuns imun mai puternic este unul dintre motivele pentru care femeile au un risc mai mic de deces în faza acută a infecției.

Pe de altă parte, o altă teorie referitoare la COVID-ul de lungă durată arată că fragmente din virus reuşesc să rămână în corp timp de mai multe luni, fiind descoperite în aproape fiecare țesut, de la creier până la rinichi.

„Mulți oameni de ştiință care studiază COVID-ul de lungă durată cred că, în unele cazuri, virusul a declanşat o boală autoimună, determinând sistemul imunitar să producă anticorpi auto-direcționați, cunoscuți sub numele de autoanticorpi, care atacă propriile organe ale corpului”, arată sursa citată.

Au fost identificate niveluri ridicate la peste 100 de autoanticorpi la pacienții cu Covid, direcționați împotriva mai multor țesuturi, de la vasele de sânge la creier, se spune într-un studiu publicat de cercetători. Profesorul Iwasaki crede că aceşti anticorpi auto-direcționați rămân în sângele pacienților cu COVID de lungă durată pe parcursul mai multor luni. Ei ar putea explica mai multe simptome, de la disfuncțiile cognitive, la cheaguri şi disautonomia – afecțiune în care pacienților le cresc rapid bătăile inimii când încearcă orice fel de activitate.

De asemenea, cercetătorii spun că femeile sunt mai predispuse la probleme legate de autoimunitate din mai multe motive, începând de la un comutator molecular numit VGLL3 – pe care femeile îl au la niveluri mai ridicate decât bărbații – şi până la hormonul sexual estrogen, care poate creşte inflamația.