În termeni mai populari, apendicele este fix ca un deget de mănușă, fiind atașat intestinului gros, închis la un capăt și deschis spre intestin. Înte timp s-a descoperit că servește, de fapt, sistemului imun, încă din perioada intrauterină și până spre 30-40 ani, când funcția lui începe să scadă. Totuși, nu este un organ de o importanță vitală, așa că, în cazul apendicitei, scoaterea lui nu pune probleme pe termen lung. Semnele și simptomele pot varia mult de la un copil la altul în funcție de rezistența fiecăruia la durere și de stadiul în care se află în evoluția bolii. 

La copii simptomele apendicitei sunt următoarele:

  • Inițial, poate începe cu un ușor “Mă doare burtica” sau cu “Nu vreau să mănânc”, posibil și cu modificări în rutina și consistența scaunelor. 
  • Apoi, începe o durere nespecifică profundă, inițial în jurul buricului, apoi durerea crește mult în intensitate și se localizează în partea de jos, pe dreapta.
  • În funcție de unde e mai exact apendicele implantat, poate durea mai la mijloc sau în spate, sau în jos, spre piciorul drept. 
  • Mai pot apărea greața, vărsăturile și febra. Copilul face mișcări mici, are o poziție suferindă, aplecată, iar bebelușii îndoaie piciorul drept pe abdomen.

În cazul perforației (apendicul se rupe), simtomele sunt:

  • Inițial, durerea DISPARE, pentru că scade tensiunea locală. E un fel de eliberare.
  • apoi, odată cu iritarea zonei de către conținutul intestinului, durerea reapare în forță, iar abdomenul devine “de lemn”. Asta este o reactie de apărare extremă, indică iritație peritoneală generalizată și necesită intervenție chirurgicală obligatorie, de urgență. 

Este de preferat să nu așteptăm până aici, ci să îi ducem pe cei mici la un consult atunci când descriu o durere intensă care nu cedează nicidecum. Prezența altor semne nu este obligatorie, mulți copii vin la camera de gardă doar pentru durere.

Cum decurge intervenția chirurgicală?

Intervenția chirurgicală se face sub anestezie generală și se poate face atât laparoscopic, cât și clasic, cu o incizie mică de câțiva centimetri. În cazul unei peritonite generalizate, este foarte probabil ca medicul chirurg să pună un tub de dren, preventiv, pentru a putea urmări evoluția după operație. Acesta este un furtun steril găurit în vârf care se pune în zona aceea, pe unde să poată ieși orice lichid se mai adună acolo. Furtunul se ține până se “stinge” reacția organismului la trauma prin care a trecut și care ne poate alerta rapid în caz că apare vreo modificare.

Ce se întâmplă după operație?

  • Cel mic poate avea senzație de greață, durere de cap, vomă. Acestea sunt reacții la anestezie și vor dispărea odată cu eliminarea ei din corp. 
     
  • Copilul va simți o sensibilitate / durere locală în primele zile și este normal. În câteva zile, durerea se va diminua și va dispărea complet. 
     
  • Urmărim cu atenție să apară scaunul. Majoritatea chirurgilor nu permit externarea până ce copilul nu are cel puțin un scaun. Asta ne asigură că tranzitul există și este normal, iar operația a decurs perfect. 
     
  • După operație, este necesar ca omulețul vorbăreț să stea câteva zile în spital pentru urmărire.
     
  • După ce am ajuns acasă, cel mic trebuie să țină cu strictețe regimul alimentar recomandat. El este absolut necesar pentru a preveni complicațiile. 
     
  • Este o interventie pe intestin, deci ce băgăm în el până se vindecă este crucial! Alt aspect important este evitarea efortului fizic intens timp de o lună. 
     
  • Chiar dacă la suprafață pielea este reparată complet, în interiorul organismului lucrurile încă sunt în proces de vindecare și nu au nevoie de traumă. 
     
  • Firele vor fi scoase, în medie, la 7-10 zile după operația clasică și la aproximativ 2 săptămâni în cazul operației laparoscopice. Acest procedeu nu este dureros.