Ce să consumi pentru a scăpa de bacteria care cauzează cancer la stomac

Bacteria care cauzează cancer la stomac, Helicobacter pylori, dă cea mai frecventă infecție din lume, este o bacterie spiralată care colonizează mucoasa stomacului şi a duodenului, rezistând într-un mediu extrem de acid. Această bacterie se dezvoltă în pereții interni ai stomacului, iar oamenii de ştiință declară că ea afectează aproape jumătate din populația de pe Terra și este cel mai important factor de risc pentru cancerul de stomac, recunoscut la ora actuală.

Pe lângă tratamentul cu antibiotice, cu bine cunoscutele efecte adverse, Helicobacter pylori are duşmani şi printre alimente: usturoiul, sucul de merişor şi cel de grapefruit roşu, uleiurile esențiale de muşețel, cimbru, arbore de ceai, brocoli.

Această bacterie, descoperită în urmă cu abia 30 de ani, colonizează stomacul a aproape jumătate din populația mondială şi a circa 30% dintre francezi. Incidența infecției cu Helicobacter pylori este în scădere în țările industrializate. Încă din 1994, Helicobacter pylori a fost inclusă de Agenția Internațională de Cercetări împotriva cancerului în grupa carcinogenilor de clasa I, care sunt direct asociați cu dezvoltarea cancerului gastric la oameni. Infecția cu Helicobacter pylori se dobândeşte în copilărie şi rezistă în organism zeci de ani sau chiar toată viața. Deşi această infecție provoacă întotdeauna o gastrită cronică, ea este asimptomatică în majoritatea cazurilor. Dintre persoanele infectate, circa 10% dezvoltă un cancer gastroduodenal. Cancerul gastric se declanşează doar la 1-3% dintre persoanele infectate, după o lentă progresie a leziunilor din mucoasa gastrică pe parcursul a mai multor decenii. Factorii de risc care favorizează evoluția către un cancer gastric sunt predispozițiile familiale, factorii de mediu precum fumatul şi consumul exagerat de sare şi infectarea cu o tulpină foarte virulentă a bacteriei Helicobacter pylori.

Cum se trasmite bacteria:

Principala cauză a infectării este igiena deficitară – atât a populației, care din ignoranță nu se mai spală pe mâini înainte de mese, cât mai ales a alimentelor infestate, care sunt consumate fără a fi bine spălate sau fierte, înainte de a fi consumate. Helicobacter pylori poate fi găsită pe majoritatea alimentelor – atât de origine animală, cât şi de origine vegetală, dar există chiar şi în apă, dacă nu este din surse verificate, cu conținut microbiologic redus. Transmiterea se face atât de la om la om (prin atingere, sărut etc.), cât şi prin vesela infestată, când se consumă alimente cu tacâmurile altor persoane. La fel de uşor ne putem infecta dacă obişnuim să mâncăm la restaurante sau cantine în care igiena este deficitară.

Simptome:

• epigastralgii (dureri în capul pieptului) legate de alimentație, adică apar la anumite tipuri de alimente sau, din contră, cedează la consumul anumitor alimente;
• balonare imediat după masă;
• senzația de sațietate precoce;
• greață;
• alte tulburări gastrice (indigestie).

Alimente care distrug bacteria Helicobacter pylori:

• Usturoiul are proprietăți antifungice, antibacteriene şi antivirale, este des folosit în tratamentul infecțiilor, al gripei şi al candidozei. Substanțele sulfu­roase şi allicina acționează eficient împotriva Helicobacter pylori.
• O substanță din broccoli, sulforafan, poate activa un număr de gene antioxidante şi enzime din celulele sistemului imunitar. Aceeaşi substanță stimulează producerea în intestine a unor enzime care asigură protecție împotriva substanțelor inflamatoare care provoacă distrugerea lanțului ADN. Cantitatea zilnică de broccoli recomandată de cercetătorii de la Şcoala de medicină a Universității John Hopkins este de 70 de grame. Oamenii de ştiință ştiu de mult timp că sulforafanul acționează ca un antibiotic puternic împotriva Helicobacter pylori, o bacterie care provoacă gastrită, ulcer şi cancer stomacal.
• Uleiuri cu proprietăți antiinfecțioase sunt mai ales uleiurile esențiale cu fenol, cum este uleiul de oregano (Origanum compactum), sau cu timol, cum este uleiul de cimbru (Thymus vulgaris), uleiul de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia), de scorțişoară (cinnamomum zeylanicum). Cuişoarele (Eugenia caryophyllata) inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori. Sunt uleiuri esențiale cu o importantă acțiune antiinflamatoare, bogate în aldehide, cum este cel de scorțişoară, sau bogate în seschiterpene cum este uleiul esențial de muşețel (Chamomilla recutita) sau uleiul de ghimbir (Zingiber officinalis). Mai multe uleiuri cum sunt cel de mentă (Mentha piperita) şi cel de lemongrass au arătat in vitro o inhibiție netă a proliferării Helicobacter pylori.
• Sucul de merişor, sucul de mure, sucul de grapefruit roşu.
• Afinele au o acțiune antiinfecțioasă şi permit o mai bună absorbție a vitaminei B12 în gastritele atrofice. Polizaharidele cu masă moleculară mare din afine inhibă adeziunea bacteriei Helicobacter pylori la mucusul gastric uman.
• Muşețelul a demonstrat într-o meta-analiză o diminuare a dispepsiei şi a acidității stomacale. Acțiunea sa antiinflamatoare locală este bine cunoscută şi a fost comparată cu cea a inhibitorilor ai pompei de protoni. Uleiul esențial de muşețel a demonstrat o inhibiție in vitro a Helicobacter.
• Gențiana conține triterpene şi xantone care au o acțiune antiinflamatoare directă asupra mucoasei stomacale, dar prin xantone are şi o acțiune antistres şi antidepresiv, foarte utilă în problemele stomacului.
• Folosirea uleiului de peşte are un efect pozitiv, completând tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori. Dar acest aport este insuficient pentru a trata bacteria, de aceea el trebuie întotdeauna asociat cu substanțele clasice.

Metode de investigație:

• Persoanele care vor să afle dacă sunt infectate cu Helicobacter pylori au la dispoziție un test respirator neinvaziv pentru depistarea unei eventuale infecții, cea mai fidelă metodă neinvazivă de depistare a infecției cu Helicobacter pylori, având o specificitate şi o senzitivitate de 95 la sută. Metoda este simplă şi constă în măsurarea concentrației de amoniu din aerul expirat, după administrarea unei soluții de uree marcată cu un izotop de carbon (C13). Pacientul suflă inițial într-un tub de unică folosință, timp de şase minute, apoi bea o soluție specială, după care suflă din nou timp de şase minute. Procedura durează aproximativ 15 minute, iar rezultatul se eliberează pe loc.
• O biopsie ce se realizează la orice endoscopie, poate determina prezența de Helicobacter pylori.
• Depistarea din sânge poate fi utilă, dar din nefericire testul rămâne pozitiv după multe luni de la eradicarea bacteriei Helicobacter pylori şi de aceea este dificil de utilizat.
• O tehnică de diagnostic de ultimă oră se bazează pe depistarea antigenelor acestui germen din fecale prin teste imunologice, iar acest test are o sensibilitate de 96%, o specificitate de 93% şi valori predictive pozitive de 92% şi negative de 96%, iar în prezent nu este un test de rutină.