În mod normal, urina are un miros specific, nefiind intens sau respingător. Totuși, există cazuri când urina devine urât mirositoare, iar acest simptom poate apărea după consumul unor medicamente sau alimente. Totodată, mirosul persistent poate indica anumite probleme de sănătate, fiind primul simptom al unei mari varietăți de afecțiuni inclusiv infecții, inflamații sau alte condiții ale tractului urinar (din care fac parte rinichii, ureterele, vezica urinară şi uretra). Mirosul urinei poate fi dat şi de diabet sau deshidratare, condiții ce afectează atât rinichii, cât şi alte sisteme ale organismului.

În anumite cazuri, mirosul urinei se poate datora unor afecțiuni grave precum pielonefrita sau insuficiența hepatică. Diagnosticarea şi tratarea la timp a unor cauze grave de acest gen poate reduce riscul apariției unor complicații ce pot pune viața în pericol precum insuficiența renală sau şocul.

Cauzele instalării mirosului urât al urinei

Cauze inofensive:

  • Consumul anumitor alimente precum usturoi, ceapă, peşte sau sparanghel. Acesta din urmă poate produce un miros asemănător sulfului. În aceste cazuri mirosul urinei ar trebui să dispară după ce alimentele au fost digerate.
     
  • Anumite vitamine şi medicamente pot determina un miros neobişnuit al urinei ca reacție adversă.

Afecțiuni ce pot cauza urina urât mirositoare:

  • Cistita (inflamația sau infecția vezicii urinare) care poate duce la urină urât mirositoare;
  • Prostatita (inflamație sau infecție a prostatei);
  • Infecțiile tractului urinar, cum ar fi cea a vezicii urinare sau a rinichilor (pielonefrita);
  • Deshidratarea poate duce la apariția unui miros asemănător amoniacului;
  • Insuficiența hepatică determină un miros de mucegai al urinei;
  • Boala urinei cu miros de sirop de arțar, în care urina are un miros dulce, de caramel;
  • Fistule rectale, deschideri sau comunicări anormale între rect şi alte zone din vecinătate;
  • Diabetul netratat sau tratat insuficient care duce la apariția unui miros dulce.

Când trebuie să mergi urgent la medic?

  • Incapacitate de urinare
  • Sângerări extreme în urină
  • Dureri abdominale severe sau dureri la nivelul flancurilor abdominale, lateral sau la nivelul spatelui
  • Modificări ale stării de conştiență sau alertă precum leşinul sau lipsa de reacție
  • Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinații şi iluzii