Ce boli sau tulburări neurologice poate ascunde o stare de amețeală?

Potrivit specialiștilor, stările de amețeală frecvente ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru unele persoane, deoarece pot anunța anumite afecțiuni. O stare de amețeală, aparent banală, poate fi semnul unui accident vascular cerebral sau chiar a unei tumori pe creier. Acest simptom este frecvent întâlnit în cazul afecțiunilor neurologice, aşa că nu trebuie nicidecum neglijat, ci necesită un consult de specialitate pentru a afla cauza exactă.

Starea de amețeală sau vertijul poate avea multiple cauze, în funcție de simptomele asociate. Dacă este însoțită de o senzație de rotație, adică persoana afectată descrie senzația "că se învârte camera," este vorba despre o afecțiune a urechii interne, structură responsabilă cu echilibrul corpului uman, care intră în sfera patologiilor ORL. Din punct de vedere neurologic, vertijul poate fi însoțit şi de cefalee (durerea de cap), tulburări de echilibru (pacientul simte ca nu mai poate menține direcția de mers şi se dezechilibrează, putând genera căderi şi traumatisme), tulburări de vedere descrise ca vedere "încețoşată" sau diplopie (vedere dublă).

Potrivit Dr. Mihaela Munteanu, medic specialist în neurologie, foarte multe afecțiuni neurologice pot genera amețeală: de la o spondiloză cervicală, hipertensiune arterială, până la accidente cerebrale sau tumori. Poate fi prezentă şi în cazul unor atacuri de panică, tulburări anxioase, vertijul reprezentând o somatizare, o transpunere la nivel fizic a stării psihice.

Medicul neurolog atrage atenția că starea de amețeală e des întâlnită în cazul afecțiunilor neurologice  

”Din păcate, este un simptom foarte frecvent, prezent mai ales în cazul persoanelor care desfăşoară muncă statică de birou sau al şoferilor. O stare de amețeală poate fi cauzată de problemele cu circulația. Pentru a decela motivul apariției stării de amețeală, ne sunt de folos investigații imagistice: computer tomograf (CT) şi/sau rezonanță magnetică nucleară (RMN). Oportunitatea fiecăreia dintre cele două investigații se stabileşte numai de către medicul neurolog după un consult de specialitate.

O altă cauză posibilă poate fi insuficiența circulatorie cerebrală, în special la persoanele vârstnice, care au colesterol crescut pe baza analizelor de sânge. Colesterolul “rău” se depune pe arterele carotide şi vertebrale, vasele mari de sânge care pleacă de la inimă şi ajung la cap, micşorând debitul sangvin cerebral. În acest caz, se recomandă efectuarea unei ecografii color (Doppler) de artere carotide şi vertebrale, ateromatoza carotidiană fiind o posibilă cauză de vertij.”, a mai adăugat medicul neurolog Mihaela Munteanu.