mamaplus

Când apare tusea fără să fie însoțită de febră și ce remedii pot fi folosite

0
//
17.09.2020

Tusea este un reflex natural care ajută la curățarea căilor respiratorii de mucus și iritanți și poate apărea din cauza unei simple iritații în gât sau ca răspuns la o infecție ori inhalare a unui obiect străin. Din ce cauze poate să apară tusea fără febră?

Tusea este un reflex natural care ajută la curățarea căilor respiratorii de mucus și alți iritanți, fiind de două feluri: productivă și neproductivă. Tusea productivă sau umedă produce mucus, în timp ce tusea neproductivă sau uscată nu produce mucus.

Tusea diferă, de asemenea, în funcție de severitate și durată: tusea acută durează 3 săptămâni sau mai puțin, cea subacută durează 3-8 săptămâni și persistă după dispariția infecției și cea cronică - durează mai mult de 8 săptămâni, poate apărea din cauza afecțiunilor respiratorii cronice. Sunt afecțiuni în care tusea este însoțită de febră, în special bolile infecțioase, dar tusea poate să apară și singură. În ce situații apare tusea fără febră?

Tusea în răceală

Răceala obișnuită poate provoca o tuse ușoară până la moderată, de obicei fără febră. Alte simptome posibile ale răcelii includ strănut, nas înfundat, durere de gât. Răceala obișnuită dispare în decurs de o săptămână sau două fără a fi nevoie de tratament medical. Cu toate acestea, persoana afectată poate lua medicamente fără prescripție medicală pentru a ajuta la atenuarea simptomelor, cum ar fi acetaminofen și siropuri de tuse cu ingrediente naturale, cum ar fi nalba mare sau mușețelul.

Tusea în boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care acidul din stomac revien în esofag, tubul care leagă cavitatea bucală de stomac. Refluxul acid poate irita mucoasa esofagului, declanșând o tuse. Alte simptome posibile includ: arsuri la stomac, durere sau dificultăți la înghițire, durere în piept sau abdomenul superior, greaţă, vărsături, respirație urât mirositoare, eroziunea smalțului dinților.

BRGE se gestionează prin renunțarea la fumat, evitarea sau limitarea consumului de alcool, evitarea consumului de alimente foarte grase sau foarte condimentate, evitarea supraalimentării și a consumului de alimente cu 2-3 ore de la culcare. Dacă modificările stilului de viață nu duc la o îmbunătățire a stării, persoana afectată poate necesita o cură de medicamente cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni.

Tusea și picurarea postnazală

Picurarea postnazală reprezintă excesul de mucus care se acumulează în partea din spate a sinusurilor și se scurge pe partea din spate a gâtului. Această scurgere poate irita gâtul, determinând o persoană să tușească. Alte simptome posibile ale picurării postnazale includ durerea de gât, respirația urât mirositoare și greaţă. Tratamentele la domiciliu (o bună hidratare, folosirea unui umidificator, folosirea unui spray nazal cu apă de mare) pot ajuta la atenuarea simptomelor picurării postnazale.

Tusea postinfecțioasă

În unele cazuri, o persoană poate prezenta o tuse fără febră după ce infecția inițială a fost rezolvată. Potrivit unui articol din 2016, inflamația crește producția de mucus, iar deteriorarea căilor respiratorii superioare și inferioare poate provoca o tuse postinfecțioasă. O persoană se poate confrunta cu o tuse postinfecțioasă după bronșită sau tuse convulsivă. Tratamentul pentru tuse postinfecțioasă include medicamente precum antihistaminicele, descongestionantele, supresoare ale tusei.

Când apare tusea fără febră la copii

Tusea fără febră la copii poate apărea din aceleași motive ca la adulți. Cu toate acestea, anumite cauze sunt mai frecvente la copii decât la adulți. 

Obiecte inhalate. Copiii își pot pune obiecte în gură sau în nas din curiozitate. Dacă un copil inhalează accidental un obiect mic, acesta poate rămâne prins în căile respiratorii, ceea ce poate duce la tuse. În unele cazuri, tusea ajută la dislocarea obiectului din căile respiratorii ale copilului. În alte cazuri, obiectul poate provoca un blocaj complet al căilor respiratorii, ceea ce duce la sufocare, aceasta fiind o urgență medicală. Copiii și adulții cu vârsta peste 1 an vor necesita manevra Heimlich, iar bebelușii vor necesita lovituri în spate și în piept.

Nervozitate sau anxietăți. Unii copii își pot curăța gâtul atunci când sunt nervoși sau anxioși. Tratamentul pentru acest gen de tuse implică liniștirea copilului în perioadele de stres sau de anxietate, distragerea atenției copilului în timpul unui episod de tuse, câteva ședințe la terapeut pentru a stabili cauza stresului și a anxietății.

Cum se diagnostichează tusea fără febră:

Medicul va adresa pacientului întrebări despre simptomele pe care acesta le resimte și va efectua un examen fizic, în timpul căruia vor folosi un stetoscop pentru a ausculta orice sunete neobișnuite se aud în plămâni. De asemenea, medicul poate recomanda și alte proceduri de diagnostic, cum ar fi:

  • o radiografie toracică sau tomografie computerizată (CT) pentru a verifica lichidul sau anomaliile din plămâni
  • teste alergice pentru a stabili dacă tusea este cauzată de o alergie nediagnosticată
  • un test de spută pentru a verifica prezența agenților patogeni infecțioși
  • analize de sânge pentru a verifica prezența infecțiilor sau a inflamațiilor.

Tusea poate fi tratată la domiciliu prin:

  • folosirea unui umidificator pentru a menține aerul umed;
  • dușuri calde pentru a ajuta la deschiderea căilor respiratorii;
  • consumul de lichide, cum ar fi ceai fierbinte cu miere pentru a calma iritarea;
  • odihnă pentru a ajuta organismul să lupte împotriva unei infecții.

Unele persoane pot găsi, de asemenea, alinarea în folosirea unor siropuri pentru tuse, pastile pentru gât iritat și spray-uri nazale saline. Atenție, anumite medicamente pentru tuse și răceală nu sunt potrivite pentru copii, de aceea e bine să ceri sfatul medicului sau al farmacistului înainte de a cumpăra ceva pentru tusea copilului.

Când e necesar să mergi la medic:

Tusea ar trebui să se atenueze fără intervenție medicală în 3-4 săptămâni. Cu toate acestea, dacă o tuse persistă peste 4 săptămâni, persoana afectată ar trebui să se prezinte la medicul de familie pentru un diagnostic.

De asemenea, o persoană care tușește trebuie să se adresez medicului de familie dacă oricare dintre următoarele simptome însoțește tusea: creșterea producției de mucus, sânge în mucus (care este întunecat și conține bucăți de alimente sau ceea ce pare a fi zaț de cafea), dificultăți de respirație, dureri în piept, o nuanță albăstruie a vârfurilor degetelor și a buzelor.