Chiar dacă în mare parte, masturbarea este considerată a fi un proces absolut normal și chiar sănătos, ea poatea avea și o latură negative, iar explorarea corpului şi experimentarea plăcerii sexuale se poate transforma într-o adicție. Când vorbesc despre „dependența de masturbare‟, experții se referă, de fapt, la masturbarea excesivă sau compulsivă.

Dependența de masturbare nu se încadrează la afecțiuni de sănătate mentală diagnosticabile. Nu există un diagnostic clinic oficial şi nu figurează în Manualul de diagnostic oficial. În plus, Asociația Americană a Terapeuților Sexuali, Consilierilor şi Educatorilor, una dintre organizațiile majore de sexualitate din SUA şi din lume, care oferă certificare în terapia sexuală, nu recunoaşte masturbarea drept o dependență.

Însă reprezentanții asociației au adoptat o poziție explicită împotriva utilizării expresiei de dependență de masturbare. În schimb, este preferat „diagnosticul‟ de „masturbare compulsivă‟ sau „comportament sexual compulsiv‟. Pentru că „da, poate fi compulsiv, cum ar fi o formă de OCD – tulburare obsesiv-compulsivă – , şi pot exista şi alți factori psihologici, inclusiv tulburări de control al impulsurilor‟, spune sexologul Joe Kort.

Semne că masturbarea devine o problemă

Frecvența masturbării în sine nu este un motiv de îngrijorare, potrivit lui Mintz. Cu toate acestea, dacă răspunzi cu da la majoritatea sau chiar la toate întrebările de mai jos, ia în calcul un semn mai mult decât clar că masturbarea începe să devină o problemă de sănătate.

  • Anulezi evenimentele sociale pentru a rămâne acasă în scopul de a te autostimula?
  • Masturbarea interferează cu capacitatea ta de a forma sau de a menține noi relații?
  • Casa, munca, şcoala sau viața personală suferă din cauza masturbării?
  • Când simți emoții negative – cum ar fi furia, anxietatea, stresul sau tristețea – recurgi la masturbare pentru a-ți găsi liniştea?
  • Simți vinovăție, stres sau supărare după ce efectuezi această activitate individuală?