Fiecare mamă s-a confruntat, cel puțin o dată, cu o reacție alergică la micuțul său. De aceea nu este de mirare că însăși noțiunea de „alergie” provoacă o mulțime de speculații și prejudecăți, deseori foarte departe de adevăr.
Mitul 1. Alergia apare la alimente și la polenul plantelor
În realitate, lista alergenilor la care organismul poate manifesta o sensibilitate crescută este foarte mare. În aceasta intră diverse produse alimentare, polenul plantelor, praful din casă și acarienii care trăiesc în el, substanțele chimice care plutesc în aer, părul de animale și penele de păsări, infecțiile – bacteriile și fungii, anumiți componenți din medicamente. Pentru ca la una dintre aceste substanțe să apară o reacție „violentă” – să zicem să apară o erupție cutanată sau guturai, organismul trebuie să o perceapă drept străină. Atunci, ca răspuns la apariția „inamicului”, sistemul imunitar produce niște proteine speciale – anticorpi, sau imunoglobuline. Astfel apare așa-numita reacție alergică.
Mitul 2. Alergia se manifestă prin erupții cutanate și guturai
La fel ca lista alergenilor, și lista manifestărilor de reacții alergice este foarte largă. Printre cele mai răspândite se numără, într-adevăr, manifestările cutanate: erupții, pete, edem, roșeață, mâncărime sau pur și simplu uscăciune excesivă a pielii. Așa se manifestă, în aproximativ 80% din cazuri, alergiile la copiii de până la 2 ani; medicii deseori îmbină toate aceste neplăceri într-o singură noțiune „dermatită atopică”. La aceeași vârstă, la micuți se întâlnesc des și manifestările intestinale ale alergiei: constipație sau diaree, balonare, gaze, apariția mucoaselor în masele fecale. Spre 3 ani, la copii pot fi observate și dificultăți de respirație: tuse, respirație îngreunată sau chiar atacuri de astm. Alergia poate deveni și o cauză a nasului înfundat, a strănutului, a guturaiului cu eliminări transparente.
Un alt simptom al problemei – conjunctivitele, care se manifestă prin înroșirea ochilor, edemul pleoapelor, lăcrimare, senzație de corp străin în ochi. De alergie pot suferi chiar și… urechile micuțului. În acest caz din urechiușe se elimină un lichid transparent, pielea se descuamează, canalul auditiv se inflamează, iar copilul aude mai rău. Pielea după urechi se înroșește, putând apărea chiar fisuri.
Mitul 3. Alergiile le copii sunt tratate de medicii alergologi
La copiii de până la 1 an, această problemă este în competența gastroenterologii. Pielea este o oglindă a digestiei, iar la bebeluși aproape 90% dintre problemele de piele sunt determinate de disfuncții intestinale, pentru că tractul gastrointestinal răspunde și pentru procesele de adaptare – obișnuirea organismului cu orice nou produs. Bacteriile bune din intestin joacă rolul de filtru, care reține substanțele nocive, inclusiv alergenii. Disfuncțiile microflorei (disbacterioza) conduc la „curățarea” insuficientă a alimentelor de adaosurile dăunătoare, ceea ce provoacă intoleranța. Tratând problemele de digestie (de exemplu insuficiența de enzime, disbacterioza și alte boli ale tractului gastrointestinal), putem scăpa și de manifestările alergice. La determinarea problemelor medicii sunt ajutați de analizele speciale ale maselor fecale – este primul lucru prescris copilului, iar la necesitate – și ultrasonografia cavității abdominale.
Mitul 4. Reacțiile la alimente sunt alergii
Observând că micuțul prezintă erupții cutanate după ciocolată și citrice, mama pune un diagnostic ferm: „Alergie”. De fapt, în cazul majorității micuților, erupțiile cutanate (pustule, roșeață, mâncărime) și disfuncțiile intestinale (dereglări ale scaunului, balonare) sunt datorate nu alergiilor, ci așa-numitei intoleranțe alimentare. Aceasta este o reacție nedorită la unul sau mai multe produse, provocată de imaturitatea sistemului digestiv al copilului. Spre deosebire de aceasta, alergiile alimentare reprezintă o tulburare a sistemului imunitar al organismului. Intoleranța alimentară apare, de regulă, în primii trei ani de viață, atunci când micuțul se familiarizează activ cu produse noi, și dispare odată cu trecerea timpului. Alergiile alimentare rămân pentru toată viața, iar manifestările lor nu depind de volumul alimentelor consumate.
De exemplu, o astfel de problemă răspândită ca intoleranța alimentară la produsele lactate este provocată de insuficiența enzimei lactază, necesară pentru disocierea zahărului din lapte. Aceasta se întâlnește, în 99% din cazuri, din cauza imaturității imunitare sau a enzimelor, precum și a disbacteriozei, și trece de la sine sau după o cură de tratament. În schimb alergia la proteina din laptele de vacă apare, de fapt, destul de rar.
Mitul 5. În cazul oricărei reacții alergice este nevoie de o dietă hipoalergică
Am stabilit deja că nu orice reacție la alimente este o reacție alergică în formă pură. Organismul copilului poate reacționa din cauza imaturității bazei de enzime, și nu din cauza problemelor generate de sistemul imunitar. De aceea nu vă grăbiți să trageți concluzii! În perioada în care micuțul prezintă reacții la un anumit produs alimentar este important să nu suprasolicitați organismul (mai simplu spus, să nu îl provocați o dată în plus) cu produse cu potențial alergologic înalt, de tipul fructelor de mare sau a fructelor exotice. Desigur, produsul care a provocat reacția trebuie exclus, dar nu imediat și nu pentru totdeauna. Dacă reacția nu este foarte puternică (de exemplu, o mică erupție și atât), nu renunțați la produsul nou, așteptați 2-4 zile: în acest timp organismul copilului se poate obișnui cu produsul, iar simptomele se vor reduce. Dacă manifestările cutanate se păstrează, renunțați la produs, dar încercați-l din nou peste aproximativ o lună. Există șansa ca după această perioadă de timp problemele să nu se mai repete.
Nu trebuie să treceți imediat copilul la un regim hipoalergic strict. Din contra, acesta va frâna maturizarea enzimelor răspunzătoare pentru digestia produselor „nepotrivite”, iar intoleranța se va agrava. În al doilea rând, excluderea irațională a unui anumit produs poate afecta dezvoltarea copilului. De exemplu, o dietă fără lapte, fără înlocuitori corespunzători – surse de proteine și calciu –, se poate solda cu probleme ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos, ale dezvoltării fizice.
Trebuie să tindeți spre diversificarea, și nu spre îngustarea meniului micuțului „alergic”, pentru că dacă nu vor familiariza organismul cu produse noi, el nu va învăța să le accepte și să le tolereze.
