Copilul recent născut…ce poate fi mai frumos?! Mama ascultă atent pînă și respirația copilului și de îndată ce acesta doar strîmbă din nas, ea imediat începe să vadă dacă vrea el să doarmă sau să mănînce. Îndeplinirea dorinței copilului constituie o fericire supremă, însă după externarea din maternitate, totul se schimbă puțin.
Acasă apar noi treburi și griji. Din dorința de ale reuși pe toate ne amintim de regim și imediat ne imaginăm un panou mare, unde sunt trecute minuțios fiecare din acțiuni. În acest orar pentru copil este în mod clar indicat la ce oră trebuie să doarmă, la cît să mănînce, la cît să se primble și la cît să facă baie. Dar în rezultat, multe mame se chinuie nu doar pe sine, ci și copilul. De exemplu, copilul plînge pentru că vrea să doarmă, însă mama nu-l culcă pentru că conform orarului el trebuie să doarmă cu jumătate de oră mai tîrziu. În rezultat, cînd în sfîrșit vine ora de somn, micuțul nu mai poate adormi din cauza supraoboselii. La fel și în cazul mîncării, copilașul flămînd trebuie să-și aștepte ora ca să mănînce. Din punctul meu de vedere, acest lucru este absurd, mai ales dacă copilul este alăptat, iar în asemenea cazuri chiar medicii pediatri recomandă să alăptați copilul la cerere.
Adaptarea la regim are loc destul de anevoios. Însă regimul poartă un mare atuu pentru mămici. În așa mod puteți să vă planificați ziua, cunoscînd din timp cînd ve-ți avea un moment de respiro, dar și micile escapade vor fi mai ușor de planificat. Însă, cu o astfel de imagine perfectă, uitați de faptul că copilul crește, iar odată cu el cresc și nevoile fiziologice. Dacă un copil de o lună va dormi cam 20 ore pe zi și va mînca de 8 ori, atunci la trei luni deja, în ciuda dorinței mamei de al culca, acesta va dormi mai puțin, însă va mînca mai des. Adesea, argumentul de bază al adepților regimurilor este că puteți preveni oboseala și insuficiența de somn, iar micuțul care știe ce urmează conform orarului, este mult mai calm. Însă, un copil care plînge de foame, așteptîndu-și ora la care să mănînce, cu greu poate fi numit calm.
Pentru acest lucru nu are rost să vă scufundați copilul în haos. Mamele moderne deseori iau nou-născutul cu sine la cumpărături prin centrele comerciale, la expoziții sau la întîlnire cu prietenii departe de casă. În plus, dacă nu îl va alăpta după cum cere micuțul, atunci nici restul nevoilor de peste zi nu vor fi îndeplinite – nici masaj, nici calmul de după alăptare, nici jocuri, nici somn normal. Adevărul e întotdeauna undeva la jumătate. Eu nu sunt împotriva regimului, eu sunt pentru ceea că trebuie să dați ascultare necesităților copilului dv. Dacă el vrea să mănînce, atunci dați-i să mănînce cît vrea, atunci și va dormi bine, și primblarea va fi mai distractivă. În cazul nostru în așa mod s-a format regimul: dimineața îl hrăneam, apoi ne jucam, apoi adormea, etc. Am observat că dacă unul și același eveniment se repetă zi de zi, de fiecare dată la aceleași ore, atunci organismul copilului de la o vreme începe să se configureze cu el. Adică, copilului îi va fi mai ușor să adoarmă, va mînca mai cu poftă. Dar, dacă el va necesita ajutor pentru a adormi, atunci fie îl legănați, fie îi cîntați un cîntec de leagăn într-o ambianță calmă și linițștită. Separat voi specifica perioada colicilor și atunci cînd cresc dinții: în cazul acesta toți vor fi bucuroși că va mînca măcar ceva sau va dormi măcar puțin. Pînă cînd copilul nu a atins vîrsta de un an, tot ce ve-ți stabili privitor la regim, nu vor fi în vigoare mai mult de 2-3 săptămîni, apoi micul său organism va încerca să construiască deprinderi noi. Regimul în cazul micuților este necesar să fie deseori modificat, de aceea se recomandă să-l gîndiți foarte bine înainte de a-l implimenta.
Dacă regimul este ceea ce mama a ales pentru copil, atunci ritmul vieții copilului va fi acel pe care copilul îl va resimți. Atît timp cît programul va fi optim impus și va corespunde dispoziției copilului, în final vom vorbi de o stare de calm și bună dipsoziție, atît pentru copil, cît și pentru mamă.