Virusolog: „Dacă aveți simptome compatibile cu COVID-19, nu așteptați acasă până infecția trece în forme severe”

Deşi în Republica Moldova numărul cazurilor de coronavirus a depăşit 11 mii de îmbolnăviri şi avem peste 350 de decese, unii totuşi mai cred că COVID-19 este o simplă răceală. Alții cred că nici nu există. Virusologul Constantin Spânu face încă o dată lumină şi explică cât de periculos este Sars-Cov-2 şi cât de important este să ne protejăm. Suntem cu toții într-o situație incertă pentru că nu avem deocamdată un vaccin şi nici un tratament specific împotriva acestui virus.

COVID-19 este un agent viral absolut nou care face parte din familia Coronavirida. Este al şaptelea agent viral nou din categoria de coronavirusuri care afectează şi oamenii. Comparativ cu gripa este mult mai agresiv şi mai contagios, spune virusologul Constantin Spânu.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Este un virus cu dimensiunile de până la 120-140, 60 de nanometri, în sine are o catenă acidă ribonucleică, este învelit cu o membrană lipoproteică. Acesta îl face de a fi destul de sensibil la substanțe chimice, care dezintegrează această membrane lipoproteică, la alte tipuri de virusuri această membrane nu este şi ei devin rezistenți”.

Dacă ar fi să comparăm indicatorii de mortalitate, în gripa sezonieră, la o sută de persoane, avem 0,15%, iar pentru infecția Covid 19 avem de la 3 până la 6% în toată lumea.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Cu alte cuvinte, este mai agresiv, mai pathogen şi formele de dezvoltare sunt mult mai rapide şi mai fulminante”.

Virusul rezistă în mod diferit pe suprafețele cu care intrăm în contact. 

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „De pildă, pe suprafețele de carton, poroase, poate să se păstreze vitalitatea lui până la 24 de ore, pe suprafețele de nichel, cupru, plastic, mai mult de trei zile”. 

Este extrem de important ca fiecare dintre noi să fie responsabil, să păstreze normele de igienă, să dezinfecteze constant suprafețele, să evite locurile aglomerate şi să poarte mască de protecție. Sunt nişte lucruri atât de simple, dar respectate atât de puțin. 

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Din păcate unii nu suntem destul de atenți, nu respectăm aceste reguli de bun comportament, eu mă refer la transportul public, eu mă refer la purtarea măştilor, la acele reguli de a ne spăla pe mâini până, după ce am vizitat locuri publice, de a ne abține de la locurile publice”.

Trecem prin apogeul pandemiei, iar acum este perioada de vârf a virusului COVID-19. Cel puțin încă două săptămâni riscul de infectare va fi extrem de mare. 

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Aceste restricții, o parte din ele au fost eliminate gradual, totuşi eu sunt de părere că poate puțin ne-am grăbit, fiindcă cazurile de boală, din păcate, se află în ascendecță. În perioada de astăzi suntem în apogeu. Din păcate am depăşit cifra de 10 mii şi aceasta ne demonstrează că ne aflăm în top, în pic sau în apogeu. Aceasta ne dictează că numărul de infectați în această perioadă este destul de mare şi de aici rezultă şi riscul de a ne infecta, în aceste condiții riscul este destul de înalt. Eu spun acestea toate fiindcă odată cu sporirea numărului de bolnavi, sporeşte şi numărul cazurilor severe. Cazuri severe înseamnă că cei care demonstrează o gravitate medie ei pot elimina o cantitate mai mare de agenți virali în mediu şi riscul de a contracta această infecție este destul de mare”.

Odată cu numărul mare de bolnavi în stare gravă care au nevoie de respirație artificială asistată, creşte din păcate, şi ponderea celor care pierd lupta cu viața.  Oamenii îşi dau seama de gravitatea situației abia când un membru al familiei lor trece prin coşmarul COVID-19.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Ştiți, noi ne-am dat seama aşa că ce prezintă această infecție? Este o infecție banală, dar numai atunci când ea se atinge de fiecare din noi, nu dă Doamne de un membru al familiei noastre, de bunici, de bunice, părinți, surori şi aşa mai departe, când în cadrul familiei lor care au decedat am avut aceste cazuri, abia atunci noi începem a înțelege că riscul de astăzi este destul de mare. Şi acum eu mă întreb pe mine şi vă întreb pe voi: trebuie noi oare să punem pe altarul sute de vieți omeneşti pentru a înțelege că în ziua de astăzi încă se păstrează acest risc înalt de infectare?”

Dacă nu sunt respectate restricțiile, unica şansă ar fi  temperaturile ridicate. Specialiştii au stabilit că la temeperaturi înalte şi în condiții de umiditate sporită virusul COVID-19 ar putea să piardă din agresivitate, dar nu dispare definitiv. Căldura poate fi benefică doar în ansamblu cu respectarea tuturor regulilor de igienă.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Dacă el ar fi supus de-a dreptul acestor raze solare care conțin în ele razele ultraviolete, atunci e foarte simplu: acele raze care demonstrează efect antiviral, care deteriorează sau distrug acidul ribonucleic, atunci o expoziție de până la 15 minute e destul ca acest agent viral să fie distrus, dar avâd în vedere că pe lângă această acțiune antvirală directă cauzată, de pildă de razele solare, trebuie să fim conştienți de faptul că aici se mai agreghează o serie de factori: depinde care este concentrația acestui virus în mediul, de pildă, extern, după ce persoana bolnavă strănută sau tuşeşte, depinde de umiditate aerului.

După unele calcule sunt deja dovezi că timp de până la 15 minute dacă noi respirăm cu aerul în care se află aceşti aerozoli formați de strănut, tuse, e de ajuns ca noi să ne infectăm. În acest caz, chiar dacă razele solare au o acțiune distrugătoare, totuşi acest timp care îi asigură vitalitatea lui în spațiu este de ajuns ca persoana să se infecteze”.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că între țările din zone cu temperaturi ridicate şi cele situate mai la nord, cu temperaturi mai joase, nu este o diferență mare în ceea ce priveşte morbiditatea.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „Dacă am face o mică referință, da într-adevăr posibil ca temperaturile înalte să aibă cât de cât o acțiune asupra agresivității acestui agent viral, dar încă odată repet este un agent viral noul, nestudiat total, unde nu avem o medicație antivirală specifică, nu avem un vaccin care cât de cât să avem o mica speranță. Până când preparate absolut noi, care să demostreze cert acțiune antivirală împotriva acestui germen, Sars-Cov-2, în lume până când nu există”.

Lipsa unui vaccin sau măcar a unui tratament specific pentru acest virus, o problemă gravă reprezintă şi adresarea tardivă la medic.

Constantin Spânu, academician, specialist în virusologie: „În ultimile săptămâni avem forme grave de deces. Posibil se conturează o mică idee că adresările cu formele grave cam apar târziu şi sunt spitalizați în stadiile terminale, de aceea apelul meu este acela: în caz dacă demonstrați simptome compatibile cu această infecție, nu aşteptați ca această infecție să treacă într-o formă destul de gravă, fiindcă în aşa stadii nici acea asistență la nivel înalt nu poate duce, din păcate, la un efect bun. Multe persoane din cele intubate care au intrat în spital, din păcate, se termină cu letalitate. Nu aşteptați acasă până intrați în forme terminale, în forme destul de severe, atunci tratamentul este destul de dificil şi rezultatul scontat nu este în favoarea noastră”.

E nevoie de câțiva ani pentru a ajunge la un remediu antiviral specific, iar vaccinul ar putea apărea peste un an jumătate. De aceea nu ne rămâne decât să fim precauți şi să respectăm acele reguli simple, dar care ne pot salva viața. Stați acasă şi evitați pe cât de mult posibil locurile agglomerate. Purtați mască în spațiile închise şi în preajma grupurilor mari de persoane, nu atingeți fără mănuşi mânerele, întrerupătoarele şi alte obiecte din spațiile publice, dezinfectați constant tot ce folosiți frecvent şi aveți grijă de sănătatea voastră.