Violenţa în familie şi, mai ales, cea împotriva femeilor şi fetelor, rămâne o problemă gravă în Republica Moldova. Doar anul acesta au fost înregistrare 19 cazuri de femicid. În primele nouă luni ale acestui an au fost şi peste 4.400 de victime ale acestui tip de violenţă. Campaniile de sensibilizare sau legile mai stricte sunt doar câteva dintre măsurile luate de autorităţi pentru a combate acest flagel.
Doar la Centrul de Justiție Familială al Poliției, care deserveşte municipiul Chişinău, dar şi 22 de raioane din Republica Moldova, au ajuns, în primele nouă luni ale anului, 710 de femei, victime ale violenţei domestice. Ele au primit asistenţă psihologică, juridică şi protecţie. Violenţa asupra femeilor se manifestă sub diverse forme: fizică, psihologică, sexuală sau chiar economică, transmite tvrmoldova.md.
„Violenţa nu este doar prin lovituri, ci prin umilire, control şi chiar dependenţa personală. Vârsta de la 25 până la 45 de ani, când femeia este ataşată de creşterea copilului, educare şi este mai dependentă financiar şi emoţional faţă de agresor. Violenţa în familie persistă în familii decente doar că sunt câţiva factori generatori: consumul de alcool, substenţe psihotrope”, spune Ivan Crețu, director, Centrul de Justiţie Familială.
Anual, Coaliția Națională "Viață fără Violență" desfăşoară Conferința pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor. La cea de-a cincea ediţie am întâlnit-o pe Laura Bosnea, o promotoare a drepturilor femeilor rome. Violenţă din comunitatea în care a crescut a motivat-o să vină în ajutorul altor femei.
„Nu cred că este femeie, poate şi bărbaţi, dar femeie care nu a fost expusă violenţei. Am fost şi eu. Asta m-a motivat şi mai mult, dar motivul principal însăşi rpoblema din comunitate. Văzând că nu cunosc ce înseamnă violenţa, văzând că nu cunosc unde să se adreseze, am decis eu să iau iniţiativa în mâinele mele şi să fac ceva la nivel local”, menționează Laura Bosnea, director executiv, Asociaţia Femeilor Rome din R. Moldova.
Iar această femeie spune că din copilărie a fost discriminată de colegi, profesori şi societate, pe criterii de boală. Acum şi ea oferă sprijin femeilor şi fetelor care s-au ciocnit cu orice formă de violenţă.
„Nicio persoană cu dizabilitate, inclusiv femei, nu trebuie să stea în umbră. Nu se merită să stea în umbră. Să iasă, să ridice capul şi să se adreseze, să nu permită ca cineva să ponegrească, să umilească”, zice Elena Cernei, membră, Coaliţia Naţională "Viaţă fără Violenţă".
Organizațiile neguvernamentale fac un apel pentru prevenirea acestor acte inacceptabile, în contextul în care numeroase victime rămân captive în relații abuzive, fără a ști de unde să ceară ajutor.
„Anul acesta tema este femicidul. Pentru că până la femicid avem foarte multă violenţă, mai ales abuz psihologic invizibil. Eu personal cred că violenţa faţă de femei, tot spectrul acesta, începând de la hărţuirea sexuală, stradală şi până la cazuri de femicid şi violenţă domestică gravă, ar trebui să fie o problemă naţională”, precizează Veronica Teleucă, director, Coaliţia Naţională "Viaţa fără Violenţă".
Autorităţile spun că, în încercarea de a reduce cât mai mult posibil acest fenomen, s-au făcut mai multe modificări legislative, care vor intra în vigoare în prima parte a anului viitor.
„Au fost incluse terminologii noi: femicid, alte noţiuni precum determinarea la suicid, determinare la avort. Multe fapte contravenţionale au fost deja incluse în Codul Penal. Deja vom avea o reglementare juridică coerentă, unde vom putea încadra aceste fapte în componenţa de infracţiune. Pedepsele vor fi mult mai dure. Mai este loc de mai mult efort de depus, de coordonare instituţională şi de educaţie socială”, spune Ivan Crețu, director, Centrul de Justiţie Familială.
