Un studiu recent arată că genele pot influența nu doar modul în care privim lumea, ci și cum ne petrecem timpul pe rețelele sociale și cum acest lucru ne afectează starea sufletească.
O parte din legăturile dintre utilizarea platformelor și bunăstarea psihologică nu se explică de fapt prin rețele în sine, ci prin fundalul genetic general, transmite point.md.
Studiul a fost realizat cu ajutorul registrului de gemeni — acesta include peste 6.000 de persoane, atât gemeni monozigoți, cât și dizigoți. O astfel de abordare permite separarea influenței mediului de caracteristicile ereditare. Participanților li s-au pus întrebări despre timpul petrecut pe Internet, numărul de conturi, frecvența postărilor, precum și despre starea de spirit, anxietate, depresie și sentimentul de sens în viață.
Rezultatele s-au dovedit interesante. Da, există într-adevăr legături între activitatea pe rețelele sociale și sănătatea mintală, dar ele sunt atât de mici încât cu greu ating semnificația statistică. În medie, coeficienții au variat între −0,09 și 0,10. De exemplu, persoanele care postează mai des simt puțin mai rar satisfacție în viață, dar diferența este infimă. Mult mai important este modul de interpretare a acestor cifre. Oamenii de știință au descoperit că o parte semnificativă a asociațiilor se datorează factorilor ereditari.
Cu alte cuvinte, aceleași gene care fac o persoană predispusă, de exemplu, la anxietate, pot influența și cât de activă este pe rețelele sociale. Se pare că nu platforma în sine contează atât de mult, ci ceea ce aducem noi inițial în ea.
Interesant este că și obiceiurile online sunt, în parte, moștenite. Timpul petrecut pe rețelele sociale este „încorporat” în gene în proporție de aproximativ 72%, frecvența postărilor — 54%, iar numărul de conturi — 32%. Restul se explică prin mediul personal — evenimente și circumstanțe care nu sunt împărțite nici măcar între gemeni.
Au existat și aspecte neașteptate. De exemplu, indicatorul „bunăstării conștiente” — sentimentul de sens și implicare în viață — este pozitiv corelat cu numărul de conturi și timpul petrecut pe rețele. Însă alți indicatori ai fericirii și satisfacției arătau o relație inversă. Aceasta sugerează că rețelele sociale pot avea atât un rol pozitiv, cât și unul negativ, în funcție de ce aspecte ale bunăstării analizăm.
Imaginea rezultată este variată. Persoanele cu un nivel ridicat de bunăstare folosesc mai multe platforme simultan, dar mai mult pentru a urmări conținut decât pentru a posta. Cei care se confruntă cu dificultăți, dimpotrivă, postează mai des, dar doar pe un număr limitat de site-uri. Totuși, autorii subliniază imediat că orice concluzie de acest tip trebuie verificată suplimentar.
Cercetătorii înșiși accentuează că nu au putut demonstra o legătură cauzală directă. Nu se poate spune cu certitudine că rețelele sociale strică psihicul sau, dimpotrivă, că starea de spirit dictează activitatea online. Este clar un lucru: fundalul genetic general influențează semnificativ ambele aspecte.
Oamenii de știință remarcă faptul că titlurile despre „efectul catastrofal” al rețelelor sociale asupra adolescenților și adulților sunt clar exagerate. Influența există, dar este slabă, fragmentată și depinde în mare măsură de trăsăturile personale, inclusiv de genetică. Potrivit autorului principal Selim Sametoglu:
„Rețelele sociale seamănă mai degrabă cu televizorul sau telefonul. Da, ele schimbă viața de zi cu zi, dar nu transformă automat existența noastră într-o tragedie.”
