Noua disciplină integrată „Știința”, care combină fizica, chimia și biologia după modelul european, va fi introdusă începând cu septembrie 2026, dar doar opțional, în clasa a VI-a, și doar în școlile-model. Ministerul Educației și Cercetării a amânat aplicarea proiectului cu un an și a redus amploarea acestuia, în urma rezistenței manifestate de numeroși profesori și directori de școli.
Inițial, noul curriculum prevedea ca „Știința” să fie predată opțional încă din 2025, în clasele a VI-a și a VII-a, urmând ca din 2027 să fie extins gradual în toate școlile. Însă planurile autorităților s-au lovit de nemulțumirile profesorilor de științe exacte, în special ale celor de fizică, care au avertizat că integrarea ar putea dilua conținuturile disciplinelor tradiționale, transmite europalibera.org.
„Este un exemplu clasic de rezistență în sistem, deși mai mult de jumătate din țările europene predau aceste discipline integrat”, a declarat Anatol Gremalschi, fost ministru al Educației și unul dintre autorii conceptului.
El spune că, deocamdată, s-a decis introducerea disciplinei doar într-o clasă, „pentru a lăsa sistemul să se adapteze”.
În paralel, se fac investiții în laboratoare și săli de clasă, iar profesorii sunt instruiți pentru a putea preda disciplina. La sfârșitul lunii septembrie, peste 150 de evaluatori vor participa la sesiuni și ateliere de lucru, fiecare fiind obligat să prezinte propuneri de îmbunătățire a programei.
Secretarul de stat Valentina Olaru a precizat că rapoartele vor fi discutate ulterior cu profesorii din teritoriu: „Experții vor merge în școli pentru a prezenta concluziile și a consulta opiniile cadrelor didactice.”
Opiniile profesorilor rămân împărțite.
Stela Cheptănaru, profesoară de biologie din Râșcani, salută reforma: „Avem speranțe că aceste schimbări îi vor apropia pe elevi de științe exacte. Este îmbucurător că tot mai mulți aleg profilul real la liceu.”
Ion Talmazan, profesor de română din Ștefan Vodă, crede că școala are nevoie de transformări radicale: „Dacă elevii vor învăța temeinic, niciun examen nu îi va intimida.”
Ana Moașii, directoare adjunctă la un liceu din Bălți, consideră că lucrurile trebuie făcute cu grijă: „Comasarea nu trebuie să excludă conținuturi importante. Pregătim elevii pentru viață și ei au nevoie de chimie, biologie și fizică.”
Reforma curriculară presupune și crearea a 90 de școli-model, dotate cu laboratoare moderne și resurse digitale, care să devină etalon pentru restul sistemului. Ministerul Educației estimează investiții de circa 220 de milioane de euro, dintre care 155 de milioane au fost deja identificate cu sprijinul partenerilor externi și al mediului de afaceri.
Separat, peste 167 de milioane de lei vor fi alocați pentru elaborarea noii curricule.
Din 2027, disciplina „Știința” ar urma să fie extinsă treptat în toate școlile din țară. Noul curriculum prevede reducerea numărului de discipline obligatorii la câteva „de bază” (româna, matematica, prima limbă străină, istoria și științele), restul urmând să fie opționale sau de aprofundare, alese de elevi în funcție de profil.
