În ultimul deceniu, speranța de viață în Europa a încetinit considerabil, iar în cazul Moldovei, această tendință s-a resimțit cu o intensitate deosebită. Deși speranța de viață a crescut considerabil între 1990 și 2010, din cauza îmbunătățirii sistemelor de sănătate și a condițiilor de trai, după 2010 ritmul creșterii a scăzut, unii specialiști explicând acest fenomen prin stilul de viață nesănătos și investițiile insuficiente în sănătate.
Studiile arată că bolile cardiovasculare au fost principala cauză a stagnării sau reducerii speranței de viață, fiind și factorul dominant în scăderea acesteia între 2011 și 2019. În Republica Moldova, consumul de tutun și expunerea la fumul de țigară cauzează anual aproximativ 6.000 de decese, fiind un factor major în deteriorarea stării de sănătate a populației, transmite Europalibera.org.
De asemenea, rata ridicată a fumatului contribuie semnificativ la pierderea speranței de viață, iar acest comportament, asociat cu alimentația nesănătoasă, duce la un număr tot mai mare de cazuri de boli cardiovasculare și deces prematur.
Studiile arată, de asemenea, că tăierile bugetare pentru sănătate, mai ales în regiunile sărace, au un impact direct asupra speranței de viață, iar în țările din Europa Centrală și de Est, precum Moldova, acest efect se simte în mod special. Deși țările nordice au reușit să mențină o speranță de viață ridicată chiar și în timpul pandemiei, din cauza unor politici publice eficiente în domeniul nutriției și al prevenției, majoritatea statelor europene, inclusiv Moldova, au înregistrat o scădere semnificativă a speranței de viață din cauza pandemiei și a creșterii numărului de boli cronice.
Astfel, pentru a combate acest trend și a crește speranța de viață a moldovenilor, specialiștii recomandă o implicare mai activă a autorităților în promovarea unui stil de viață sănătos, dar și îmbunătățirea accesului la servicii medicale și prevenirea afecțiunilor înainte ca acestea să devină cronice.
